1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Economie

Kosovarii sunt săraci ca etiopienii, dar plătesc precum europenii

În sfârşit, albanezii kosovari şi-au declarat independenţa. Dar pentru adevărata independenţă economică, lipseşte fundamentul, în ciuda celor peste 22 de miliarde de dolari investiţi de Naţiunile Unite timp de nouă ani.

default

Resurse sunt. Ce lipseşte?

La finalul odiseei declarării independenţei, Kosovo ar urma să devină membru al Uniunii Europene. Criterii strict economice, însă, poziţionează Kosovo la ani lumină de comunitatea europeană. Cu un produs intern brut de numai 1100 de dolari pe cap de locuitor, Kosovo este comparabil cu state precum Etiopia sau Zambia şi de 10 ori sub performanţele economice ale României şi Bulgariei, cei mai tineri si mai săraci membrii comunitari.

În schimb, rata natalităţii este foarte mare în Kosovo. O treime din totalul celor 2 milioane de locuitori este alcătuită din copii sub 14 ani şi an de an numărul celor aflaţi în căutarea unui loc de muncă creşte spectaculos, după cum avertizează şi politologul Behul Beqaj: " Jumătate din populaţie este subnutrită. iar 15 la sută din kosovari nu au ce mânca. Aproape 330.000 de oameni nu au de lucru şi nemulţumiţi sunt 75 de mii de pensionari şi 25 de mii de profesori".

Statul - cel mai important patron

Sectorul public este cel mai mare angajator în Kosovo. Cei mai generoşi când este vorba de salarii sunt reprezentanţii misiunilor internaţionale: Jumătate din economia privată este formată din comercianţi şi firme cu 2-3 angajaţi, plătiţi cu salariul minim. Circa 375.000 de albanezi kosovari lucrează în Statele Unite, Germania, Elveţia şi alte state industrializate. An de an ei trimit economiile famiilor rămase acasă. Ce sume sunt astfel tranzacţionate?

"Circa 450 de milioane de euro - apreciază economistul Ibrahim Rexhepi - aproape jumătate din bugetul public. Nu ştiu cum am trăi fără aceste surse, atât timp cât importul nostru este cifrat la 1,5 miliarde de euro iar exportul la numai 150 de milioane. Perpectivele ar putea fi reprezentate de investiţii străine serioase ca şi de deschiderea graniţelor. Pentru cei care nu au de lucru la Priştina, Bosnia sau Germania ar putea deveni o alternativă reală".

Tocmai asemenea valuri migratoare din Balcani nu sunt văzute cu ochi buni în Occident. Mâna de lucru ieftină şi resursele naturale ar putea transforma Kosovo într-o regiune atractivă pentru investitori. Peste 20 de miliarde de tone de plumb şi zinc, aproape 15 miliarde de tone de cărbuni şi la fel de mult nichel se află în rezervele subterane ale teritoriului.

În schimb, preţurile zilnice sunt deja la nivelul celor din spaţiul comunitar, iar moneda unică este deja mijloc oficial în activităţile comerciale ale populaţiei din Kosovo.