1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Koştunica, trecutul moderat pentru un viitor european al Serbiei?

Ultimul preşedinte al Iugoslaviei, Vojislav Koştunica, este, de ieri, premier al Serbiei. Noul şef al Executivului are o misiune destul de dificilă într-o ţară greu guvernabilă după metode democratice, în care trei consultări populare vizînd desemnarea unui preşedinte au eşuat. Preşedintele Parlamentului, Dragan Marşicanin, care deţine şi Preşedinţia ad-interim a republicii, l-a desemnat pe liderul în vîrstă de 59 de ani al Partidului Democratic al Serbiei cu formarea unei formule executive care, pentru a funcţiona, urmează să beneficieze de sprijinul unei majorităţi parlamentare încropite oarecum paradoxal - cel puţin la o primă vedere. Pe de o parte, Koştunica a renunţat să-şi mai camufleze erorile trecutului pentru a poza în pro-occidental şi a mizat pe noua imagine pe care şi-a construit-o - de "naţionalist moderat", în ton cu nevoile electorale într-o Serbie cu un viitor total imprevizibil. Pe de altă parte, nu trebuie să surprindă despărţirea lui Koştunica de marea parte a coaliţiei alături de care cîştigase, în vara lui 2000, alegerile, recunoscute doar după ce aceeaşi coaliţie a purtat, în luna octombrie a aceluiaşi an, micro-revoluţia soldată cu îndepărtarea lui Slobodan Miloşevici. Nu trebuie, de asemenea, să privim cu surprindere la apropierea de Partidul Socialist condus în continuare, din spatele gratiilor de la Scheveningen, de preşedintele dezmembrării Iugoslaviei. Chiar dacă Vojislav Koştunica a fost preşedintele Iugoslaviei la momentul arestării lui Miloşevici, acelaşi Koştunica s-a opus cu insistenţă transferului predecesorului său către Tribunalul de la Haga, În vara anului 2001. Acolo s-a produs ruptura dintre noul premier al Serbiei şi fostul şef al Executivului Zoran Djindjici, primul ministru asasinat în urmă cu un an în chiar cuurtea Guvernului de la Belgrad. Aşadar, pentru ca angajamentele pro-europene pe care şi le-a asumat la învestirea sa să prindă viaţă, Koştunica va guverna susţinut de o firavă majoritate parlamentară în care rolul de play- maker îl are Partidul Socialist. Cooperarea cu Partidul Democrat, formaţiunea condusă în trecut de Zorna Djindjici, este exclusă, Koştunica considerînd fosta guvernare ca purtînd întreaga responsabilitate pentru criza de încredere de care suferă spaţiul politic sîrb şi care a determinat ascensiunea ultra-naţionaliştilor din Partidul Radical, gruparea ce deţine cel mai mare număr de mandate parlamentare (82 dintr-un total de 250) şi care l-a dat pe cîştigătorul ultimei runde de alegeri prezidenţiale, nevalidată pe motiv de absenteism.
  • Data 21.02.2004
  • Autoare/Autor Cristian Ştefănescu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1je
  • Data 21.02.2004
  • Autoare/Autor Cristian Ştefănescu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1je