1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Justiția poloneză în mâna guvernului

Parlamentul Poloniei a decis în regim de urgență o reformă a sistemului judiciar. Opoziția o califică drept atac la adresa Justiției independente.

Partidul de guvernământ, populist de dreapta, al Poloniei, "Lege și justiție" (PiS) și-a ales mereu momente cărora nu li se acordă prea mare atenție pentru proiectele importante de lege privind justiția. Astfel, imediat după preluarea puterii la finele anului 2015, începutul lui 2016, Curtea Constituțională a fost practic paralizată. De astă dată guvernul a folosit apropiata vacanță de vară pentru a recurge la un nou atac la adresa justiției. După săptămâni de amânare, pe care optimiștii le-au interpretat drept renunțare la intenție, cedând presiunilor și amenințărilor UE cu proceduri de apărare a statului de drept, reforma sistemului judiciar a ajuns totuși, pe neașteptate, miercuri în Parlament.

Seimul n-a avut nevoie decât de câteva ore pentru a aproba fără rezerve proiectul de lege propus de șeful PiS, Jaroslaw Kaczynski, și de tânărul ministru al Justiției, Zbigniew Ziobro, care diminuează independența justiției. Astfel se întrevede preluarea controlului sistemului judiciar de către guvernanții PiS. În noaptea de joi spre vineri, tot în regim de urgență, reforma a ajuns în Senat. Și acolo, partidul lui Kaczynski dispune de majoritatea absolută.

Proteste nocturne ale cetățenilor

Un mic grup de activiști ai „Comitetului pentru apărarea democrației" (KOR) și  "Cetățenii Republicii poloneze", au reușit să pătrundă în incinta Senatului. Deși unii dintre ei fuseseră chemați de puținii membri ai Platformei Civice Liberale (PO) rămași în Senat, au fost îndepărtați rapid cu forța. Vineri dimineața, unități ale poliției au plasat garduri de metal suplimentare în jurul Parlamentului. Este de așteptat ca și Senatul să aprobe proiectul de lege al lui Kaczynski.

Potrivit Constituției, noua lege ar urma să permită PiS să controleze de acum nu doar Curtea Constituțională, ci și restul Justiției. Guvernul argumentează că reforma e spre binele cetățenilor, menită a li se face mai lesne dreptate.

Doar sentințe pe placul guvernului?

Concret e vorba de trei noi legi. Prima prevede ca, în trecut, foarte puternicul Consiliu Național al Magistraturii (KRS), să ajungă în subordinea Parlamentului. Nou este și că membrii KRS ar urma să fie numiți în proporție de 50% de Seim și de 50% de judecătorii desemnați la rândul lor tot de Seim. De vreme ce PiS deține majoritatea absolută în ambele camere ale Parlamentului, opoziția se teme că se va reveni la situația dinainte de 1989, când justiția nu era nicicum independentă.

În baza celei de-a doua legi, ministrul Justiției ar urma să numească el însuși președinții tribunalelor, având și dreptul să-i demită oricând ar dori. Președinții tribunalelor și-ar pierde posturile odată cu intrarea în vigoare a legii. Ministrul controversat al Justiției, Zbigniew Ziobro (PiS) va putea să înlocuiască mii de președinți de tribunale cu oameni fideli PiS.

Există așadar pericolul ca aceste noi prerogative de care va dispune ministrul Justiției să-i îndemne pe judecători să pronunțe sentințe favorabile guvernului. Judecătorii independenți se tem că își vor pierde funcțiile de conducere sau vor fi împiedicați să facă carieră. Sau că vor fi constrânși să iasă mai repede la pensie.

Atac la adresa Curții Supreme

O a treia lege se adresează Curții Supreme. Președinta acestuia, Malgorzata Gersdorf, reprezintă în ochii opoziției ultimul mare obstacol în calea acaparării controlului total de către guvern asupra Justiției. Sub pretextul reorganizării Curții Supreme, va înceta activitatea președintei sau a unor judecători cu funcții înalte. Cu toții își vor putea menține postul doar cu aprobarea explicită a ministrului Justiției. Gersdorf a subliniat mereu că vrea să apere independența Curții. Totuși ,joi seara, aceasta a declarat: "Nu mă aștept să-mi pot încheia mandatul la termen".

Guvernul justifică inițierea celor trei legi prin faptul că, potrivit convingerii întemeietorului PiS, Kaczynski, el însuși jurist, după 1989 nu a existat o lustrație reală în tribunalele poloneze, unde sforile ar fi trase tot de foștii comuniști. Realitatea este că judecătorii sunt printre puținii care după căderea comunismului nu au fost lustrați consecvent. E drept că Legea Lustrației din 1997 face referiri și la judecători, dar aceștia ar fi trebuit să-și retragă practic singuri imunitatea, ceea ce prea puțini au făcut. De aceea purificarea tribunalelor după 1989 a fost mai degrabă o ficțiune.

Un președinte fidel

Numeroase scandaluri și morile justiției care macină extrem de lent au scăzut considerabil încrederea polonezilor în sistemul juridic. La acestea se adaugă relatările presei apropiate guvernului, potrivit căreia judecătorii ar aparține unei caste intangibile. Iar opoziția este acuzată că e de partea foștilor comuniști, care nu vor să cedeze frâiele puterii.

Acțiunea impertinentă a ministrului Ziobros und și a lui Kaczynskis, cu puțin înaintea vacanței parlamentare, i-a șocat chiar și pe unii adepți ai PiS. Așa de pildă publicistul conservator Rafal Ziemkiewicz a solicitat via Twitter președintelui Andrzej Duda (PiS) să facă uz de dreptul său de veto și să determine ambele camere ale Parlamentului să refacă pachetul de legi. Până acum, însă, Duda a semnat fiecare lege propusă de Kaczynski.

Paul Flückiger/ maw