Justiţia şi demnitarii hrăpăreţi

Vă mai amintiţi de Adrian Severin? E demnitarul PSD-ist care a muşcat în vara anului 2010 nada de „100.000 de euro” întinsă de ziarişti britanici de la Sunday Times şi a căzut în capcana afacerii numite „Legi contra bani gheaţă.”

E omul care, deşi ditai ex-ministru de externe al României într-un guvern PSD-ist a acceptat, ca europarlamentar, potrivit probelor prezentate de ziariştii britanici, să fie mituit spre a schimba legea în Parlamentul European. Dar spre deosebire de alţi doi eurodeputaţi, între care slovenul Zoran Thaler, Severin a refuzat să-şi asume ruşinea şi să demisioneze.

Unul din colegii săi de suferinţe, austriacul Ernst Strasser, un ex-ministru de interne care n-a rezistat nici el momelii unei virtuale băgări a mâinii în sac e, de azi, pe banca acuzării. Süddeutsche Zeitung semnalează în ediţia sa de luni debutul audierilor judiciare intentate la Viena fostului eurodeputat austriac.

E vorba de o premieră judiciară. Una, potrivit ziarului german, de natură să deschidă un nou capitol în istoria jurisprudenţei. Fiindcă verdictul în acest proces va stabili în ce măsură e posibilă condamnarea (pentru corupţie) a unor politicieni influenţi „în baza unor investigaţii sub acoperire”.

Politicianul inatacabil în justiţie

Acelaşi ziar de stânga se ocupă şi de cel mai important subiect internaţional: instaurarea dictaturii în Egipt, prin lichidarea de către preşedinte a separaţiei puterilor şi transformarea persoanei sale în politician inatacabil în justiţie...

Protestatari refugiindu-se din faţa poliţiei preşedintelui islamist Morsi: tineri egipteni rupând pământul în timp ce din urmă îi urmăreşte şi îi învăluie fumul grenadelor lacrimogene - iată poza care domină frontispiciul principalelor gazete germane.

„Morsi divizează Egiptul”, declamă în context Süddeutsche Zeitung. Potrivit ziarului din München, liderul islamist de la Cairo „iscă rebeliunea în ţara sa, emiţând decrete menite să-l facă inatacabil”. Mai aflăm din acelaşi cotidian bavarez că „adepţii şi adversarii lui s-au mobilizat în vederea unor ample demonstraţii şi există avertismente privind posibila izbucnire a unui război civil”.

"Faraonul 2012" se intitulează de altfel un editorial semnat de Tomas Avenarius care descrie cum a acaparat Morsi puterea în Egipt, sustrăgându-se oricărui control judiciar, oricărui control din partea instituţiilor şi mecanismelor democratice ale statului. În fapt, scrie autorul, „nici măcar Hosni Mubarak (dictatorul înlăturat de revoluţie) nu s-a bucurat de atâta putere. Reprezentanţii opoziţiei se plâng de dictatură, de fascism şi de noul faraon”.

Analizând fundalul bătăliilor de stradă derulate la Cairo, editorialul reliefează că „se răzbună acum greşelile din timpul revoluţiei”. Tentativa lui Morsi de a acapara întreaga putere are o cauză clară: „în joc e relansarea proiectului de reislamizare a Egiptului, obiectivul predilect al Frăţiilor Musulmane, care bătea pasul pe loc…”

Cât despre impactul erorilor din trecut a căror vindictă se dovedeşte acum nemiloasă, iată cum le vede ziarul münchenez: „sunt certurile intestine ale adversarilor islamiştilor, presiunea timpului, lipsa de claritate a modelului constituţional şi lipsa reformei forţelor de poliţie, dimpreună cu excesul de bună credinţă manifestată în abordarea fundamentaliştilor. Care mai întâi au confiscat revoluţia pentru ca acum să edifice statul islamist”.

Frankfurter Allgemeine Zeitung lărgeşte perspectiva, reliefând că "opoziţia îşi concentrează forţele contra preşedintelui Morsi". Iar Neue Zuercher Zeitung precizează că "opoziţia refuză dialogul cu şeful statului...