1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate

Jurnalism de Twitter şi Facebook

Au plecat la drumul informării cinci reporteri de limbă franceză. Misiunea lor: să relateze despre evenimente din Franţa şi din lumea întreagă folosindu-se numai de reţelele sociale pentru a afla şi analiza o informaţie.

default

Zilele au fost lungi pentru ziariştii din "Twitter-Farm". Ei trebuiau să aibă intervenţii în direct la matinaluri de limbă franceză în Franţa, Elveţia, Belgia şi Canada. Ferma de twitterit a fost organizată de posturi de radio şi televiziune din aceste patru ţări. Regulile au fost cât se poate de simple: sursa informaţiilor nu avea voie să fie alta decât Facebook şi Twitter. Dacă jurnaliştii descopereau spre exemplu un link spre un fişier video aveau voie să-l acceseze doar în limita paginii Facebook spre exemplu, nu şi să navigheze extern către sursa fişierului.

"Noi ne-am oferit voluntari, deci chiar nu aveam niciun interes să trişăm în vreun fel. În plus, am fi viciat rezultatele experimentului. Să presupunem că am fi descoperit că o ştire pregătită de noi era falsă. Atunci ce sens ar mai fi avut să ne închidem aici la fermă?!", explică Anne-Paule Martine din Elveţia.

Edificator este exemplul de marţi seara, 2 februarie. Într-un ritm nebun, jurnaliştii descopereau informaţii şi relatări din nordul Franţei. Janic Tremblay, Radio Canada: "Am aflat despre o explozie la Lille. În final s-a dovedit a fi alarmă falsă, nici urmă de explozie. Dar internetul înnebunise pe tema asta. În doar câteva minute a fost organizat ad-hoc un grup pe Facebook de 5000 de membri care vroiau să ştie ce s-a întâmplat acolo. Apropos, bubuitura fusese provocată de un avion care depăşise bariera sunetului".

Cine a avut la dispoziţie numai Facebook şi Twitter în acea seară a trebuit să aştepte două ore până când ştirea exploziei a fost infirmată. Izbăvirea a venit de la ştirea online a unui ziar cât se pate de convenţional, pe care un utilizator de Twitter a dat-o mai departe.

Tremblay spune că acesta a fost cel mai interesant eveniment al săptămânii pentru el. "Ştirea cu explozia a demonstrat că oamenii au intrat pe Twitter ca să se informeze. În alte timpuri ar fi dat drumul la radio sau la televizor. Astăzi lucrurile stau cu totul altfel"

Dar de ce au mediile tradiţionale de informare - inclusiv internetul în sensul unei pagini oficiale de ştiri - o pondere mai mică în sursele utilizate de oameni? - se întreabă Benjamin Muller de la France-Info. „În reţele sociale informaţia nu poate fi confirmată rapid, dar aici lumea are măcar impresia că împarte sentimente cu alţi oameni, fie ei vecini de cartier sau la celălalt capăt al lumii".

Belgianul Nicolas Willems are după această săptămână două recomandări. Prima: cine are nevoie de informaţii sau analize despre subiecte politice sau despre evoluţii internaţionale nu ar trebui să caute pe Facebook sau Twitter.

"Cele mai abundente sunt ştirile despre VIP-uri, filme şi tehnologie. Deci în afară de aşa numitele "soft-news", comunităţile online sunt foarte bune surse pentru IT, gadget-uri şi alte informaţii de gen. Apoi, a doua problemă este durata. Durează pur şi simplu extrem de mult până îţi creezi o reţea de surse verificate în domeniul lor. Nici a te informa pur şi simplu nu merge atât de rapid cum am crede în reţelele sociale".

Willems admite însă că există şi situaţii în care Twitter-ul, de pildă, este de neînlocuit şi dă exemplu Iranul unde cenzura autorităţilor este eludată prin micile mesaje trimise de utilizatori. Tot Willems atrage şi atenţia: nu doar revoluţionarii ştiu să trimită mesaje, ci şi serviciile secrete. În concluzie: reţelele sociale ar trebui să rămână pentru jurnalişti o completare a surselor, în niciun caz o sursă primară de ştiri.

Autori: Johannes Durchrow / Laurenţiu Diaconu-Colintineanu
Redactor: Alexandra Sora