Judecătorii trebuie să plătească

Hotărârea a fost salutată de către reprezentanţii societăţii civile, dar dezaprobată de judecători şi de funcţionarii publici repetenţi la capitolul „Drept Internaţional”. Argumentul oficial care a determinat apariţia acestei hotărâri de Guvern este de a-i face pe judecători şi pe cei abilitaţi cu executarea deciziilor judecătoreşti mai responsabili. Aceştia au acum motive serioase de îngrijorare, pentru că, în conformitate cu hotărârea Guvernului, cel care va avea grijă să recupereze prejudiciul adus statului va fi procurorul general. Prin urmare, funcţionarii a căror activitate, cu intenţie sau din culpă gravă, a constituit sau va constitui temei pentru adoptarea de către CEDO a unor hotărâri de condamnare a Republicii Moldova au toate şansele să facă până la 10 ani de puşcărie pentru prejudicierea statului. Procurorul general este obligat să înainteze acţiunea de regres pentru recuperarea banilor de la funcţionarii iresponsabili în decurs de un an de la data expirării termenului de plată stabilit de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Situaţia este valabilă şi în cazul soluţionării cauzelor pe cale amiabilă, agentul guvernamental al Republicii Moldova la Curtea de la Strasbourg fiind obligat sa-l informeze pe procurorul general despre toate cazurile în care statul a fost obligat de înalta Curte să plătească daune morale sau materiale petiţionarilor. Motivul neoficial care a determinat apariţia acestei hotărâri este creşterea bruscă a numărului de plângeri depuse de cetăţenii moldoveni la CEDO în perioada guvernării comuniste. Până în prezent Curtea Europeană a notificat Guvernul de la Chişinău despre 217 cereri de examinare depuse de basarabeni, majoritatea petiţionarilor invocând dreptul la un proces echitabil şi abuzurile din partea angajaţilor organelor de forţă. Sunt plângeri care provin din perioada protestelor anticomuniste din 2001-2002 împotriva restrângerii libertăţilor democratice ale cetăţenilor.

Juristul Alexandru Tănase, reprezentant al mai multor petiţionari la Curtea Europeană, susţine că până la finele acestui an, înalta Curte de la Strasbourg va emite o serie de hotărâri în care v-a da o apreciere modului în care este aplicat arestul preventiv în Republica Moldova. „Din 1997, de când Republica Moldova a ratificat Convenţia şi până în prezent avem 17 Hotărâri. 9 dintre sunt legate de neexecutarea unor hotărâri judecătoreşti pronunţate de către instanţele naţional, 4 dintre ele au la bază hotărâri ilegale a judecătorilor moldoveni, iar restul sunt de altă natură. Dar, de fapt, cele mai frecvente sunt neexecutarea hotărârilor judecătoreşti, încălcarea dreptului la un proces echitabil... Presupun că până la finele anului curent vor fi o serie de hotărâri noi, de care nu au mai existat până în prezent care vor da o apreciere modului cum este aplicat arestul preventiv”, spune Alexandru Tănase. Reamintim că CEDO a acceptat recent să examineze în regim de urgenţă plângerile unor funcţionari din cadrul Primăriei Chişinău, deţinuţi de mai bine de jumătate de an în arest preventiv de către autorităţile comuniste sub acuzaţia de abuz în serviciu. Printre ei se numără şi secretarul Consiliului Municipal Chişinău, Vladimir Şarban, unul dintre oamenii de încredere ai ex-primarului Serafim Urechean, liderul grupului parlamentar de opoziţie Alianţa „Moldova Noastră”. Judecătorii din Republica Moldova au astfel de îndeplinit o misiune dificilă. Pe de o parte, ca să se menţină în funcţii, ei sunt nevoiţi să îndeplinească comenzile politice venite din partea superiorilor din partidului de guvernământ, iar pe de altă parte, trebuie să facă tot posibilul pentru ca sentinţele emise să nu fie anulate de Curtea Europeană, pentru că în caz contrar riscă să facă puşcărie sau, în cel mai bun caz, să plătească din buzunar prejudiciul stabilit de Strasbourg.