1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Jubileul unei secunde

28 aprilie 2010

Spre a-şi consolida sau spori bunul renume, firmele ţin să-şi spună vîrsta: unele există de 25 de ani, altele de 50, de un veac, două sau poate de mai multe sute de ani.

https://p.dw.com/p/N828
Cinci ani de YouTube

Dacă tinereţea ar şti, dacă bătrîneţea ar putea…Străvechiul adagiu, rostit îndeobşte cu resemnare, pare a-şi fi pierdut valabilitatea în era digitală, rămînînd o simplă figură de stil…

Fiindcă, acum tinerii sunt cei care ştiu şi cei care pot.

Cei născuţi în universul digital, familiarizaţi cu tainele lui, antrenaţi din faţă să ţină pasul cu galopul permanentelor inovaţii şi înnoiri, sunt cei care-i iau de mînă pe vîrstnicii imigraţi în frumoasa lume nouă, în care magicele vocabule precum Twitter, Facebook, Google, YouTube sunt numele unor imperii încă foarte tinere, aflate în concurenţă, dar fuzionînd pentru cucerirea de noi teritorii.

Nu-i de mirare că, datorită vitezei cu care inovaţiile se succed, făcînd să pară vetuste, depăşite, şi, în cel mai bun caz, banale invenţiile datînd de o lună sau de un an, cei 5 ani de existenţă împliniţi de YouTube sunt, pe bună dreptate, un jubileu.

Optimist, unele site-uri anunţă că story-ul de succes al lui YouTube promite a fi unul fără sfîrşit.

Între timp, din 23 aprilie 2005, cînd prima înregistrare video a fost postată pe YouTube, şi pînă azi, sute de milioane de videoclipuri populează spaţiul virtual, care se prevalează de atributele deplinei libertăţi în structurile noii democraţii informaţionale.

Filme de calitate convieţuiesc cu scandaloase, provocatoare, abjecte documente video, în care violenţele, pornografia, obscenităţile prevalează.

Cît de suportabile pot fi aceste „excese”, cine şi cînd are voie să mînuiască foarfeca cenzurii? Sunt întrebări la care autorităţile caută răspunsuri, în limitele legale ale libertăţii de opinie, de expresie, de religie, ale libertăţilor garantate prin constituţie.

În 2006, în schimbul a 1,65 miliarde de dolari, concernul Google a achiziţionat portalul YouTube.

A fost mai mult decît o simplă afacere comercială susţin utilizatorii săi, YouTube este o formă de expresie, este un act reflexiv şi cognitiv, este mediul de răspîndire al ideilor, convingerilor şi, nu în ultimă instanţă, a diverselor forme de expresie artistică.

YouTube găzduieşte şi Vocea Vaticanului şi vocile canalelor de ştiri CBS, NBC, a suratelor acestora din toate zările. Spre a-şi asigura pe mai departe „longevitatea”, YouTube a încheiat contracte cu giganţi ai industriei publicitare şi ai mass-media.

Universul digital, spaţiul internautic, în care schimbările survin atît de rapid, în care înnoirile se succed într-un ritm aiuritor, făcînd deplin uitată, azi, invenţia de ieri, seamănă tot mai mult cu imaginea virtuală a găurilor negre din filmele SF, pîlnii în care materia se roteşte cu o viteză invers proporţională cu distanţa ce mai rămîne pînă la brutala ei absorbţie, în neant.

Atunci, în străfundurile acelei pîlnii imaginare, este posibil ca jubileul celei mai noi invenţii să fie de numai o secundă!

Autor: Rodica Binder
Redactor: Ovidiu Suciu