John F. Kennedy - omul şi mitul | Global | DW | 27.10.2017
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Global

John F. Kennedy - omul şi mitul

În legătură cu uciderea lui John F. Kennedy circulă până azi o sumedenie de teorii conspiraţioniste. Toate s-au dovedit neîntemeiate. Ele nu elucidează trecutul dar spun cu atât mai mult despre prezent.

"O învălmăşeală". Aşa a descris politologul şi publicistul Larry J. Sabato cantitatea de documente declasificate acum cu privire la uciderea preşedintelui John F. Kennedy în noiembrie 1963. El s-a aplecat ore în şir asupra celor aproximativ 2800 de documente, după care a comunicat cotidianului New York Times impresiile sale.

Potrivit relatării lui Sabato, Mexicul a cooperat în epocă cu administraţia SUA. Înainte de uciderea lui Kennedy, ţara a ajutat la spionarea ambasadelor unor ţări străine. Avocatul Mark Lane, apărătorul în justiţie al mamei lui Lee Harvey Oswald, cel acuzat de uciderea lui Kennedy, a pus în circulaţie o sumedenie de teorii conspiraţioniste. Dar în afara unei serii de informaţii mai degrabă lipsite de relevanţă, desecretizarea documentelor nu aduce nimic nou, sugerează Sabato.

O curiozitate cu atât mai mare stârnesc celelalte documente legate de cazul Kennedy, rămase sub cheie. După ce preşedintele Donald Trump a ordonat desecretizarea documentelor, CIA, FBI şi alte servicii de securitate au făcut presiuni pentru păstrarea la secret a unei părţi din ele. Potrivit Casei Albe, agenţiile au vrut astfel să asigure protecţia informatorilor de atunci. Trump le- a dat acum serviciilor un răgaz de şase luni pentru a-şi fundamenta cererea de nepublicare a documentelor respective.

Între nostalgie şi conspiraţie

De mulţi ani circulă legat de asasinarea preşedintelui teorii ale conspiraţiei care pun sub semnul întrebării concluzia comisiei de anchetă, potrivit căreia Lee Harvey Oswald ar fi comis crima de unul singur. Se afirmă, de pildă, că crima ar fi fost comisă în realitate de CIA, de KGB, de exilul cubanez sau de mafia. Paie pe foc a pus şi pelicula "JFK" a regizorului american Oliver Stone, care a rulat în 1991 în cinematografele americane, şi care a reluat astfel de teorii.

JFK şi sfârşitul său tragic preocupă oamenii până în ziua de azi. În context persoana istorică John F. Kennedy ocupă un loc mai degrabă marginal, în prim-plan aflându-se nostalgia pe care o trezeşte figura legendarului preşedinte. Ca nimeni altul, el reprezintă o Americă idealizată, a explicat Michael Butter, profesor la Universitatea Tübingen. "Avem imaginea acestui preşedinte tânăr, radios şi deschis spre lume cu copiii şi soţia sa frumoasă, de care s-au legat atâtea speranţe de mai bine, şi căruia i s-a curmat viaţa atât de brusc". Prin moartea sa în floarea vârstei, Kennedy este învăluit "într-o aură a neîndeplinirii", a opinat Butter.

USA John F. Kennedy und Jackie Kennedy in New York (picture-alliance/ZUMA/KEYSTONE Pictures USA)

John F. Kennedy şi soţia sa Jackie în 1961 la New York

Proiecţii ale prezentului

În centrul teoriilor conspiraţioniste se află mai puţin persoana istorică John Kennedy cât o figură mitologică spre care se îndreaptă proiecţii politice dintre cele mai diverse. Într-o societate dezbinată şi grupată în blocuri ireconciliabile cum este cea americană, numele lui Kennedy trezeşte indiferent de tabere preponderent sentimente pozitive. "Ne putem întreba în multe domenii dacă SUA mai funcţionează aşa cum trebuie. Şi aceasta trezeşte dorul de o persoanalitate cum a fost Kennedy şi de o perioadă în care totul părea cumva că merge mai bine", a explicat Butter.

Percepţia publică a lui Kennedy are legătură cu starea în care se află societatea. Şi tocmai popularitatea neştirbită a acestui preşedinte şi teoriile conspiraţioniste urzite în jurul asasinării sale spun mai multe despre societatea americană contemporană decât despre el însuşi. Kennedy a devenit un soi de lupă care amplifică istoria recentă a SUA. Fiindcă nici teoriile conspiraţioniste nu au apărut într-un spaţiu vid. "Acestea au o mare legătură cu condiţiile oferite de internet, cu avântul mişcărilor populiste din America de Nord şi cu ceea ce s-ar putea numi fragmentarea vieţii publice", a declarat Michael Butter pentru DW.

Cultul pentru Kennedy răspândit în toate taberele politice este în contradicţie cu dispreţul şi mânia faţă de politicieni, manifestată de segmente largi ale populaţiei americane. Idealizarea trecutului se revarsă cumva într-o dispreţuire a prezentului.

Kersten Knipp