John Edwards, în ceafa lui John Kerry

Luaţi la întrebări, alegătorii americani - cel puţin 89% dintre ei - sunt convinşi că John Kerry nu va avea dificultăţi în a-l învinge pe actualul preşedinte George W Bush. Dacă, însă, în turul secund ar accede John Edwards, şansele sale, în opinia alegătorilor sondaţi, ar fi de 50%. Pînă acum, John Kerry a cîştigat 16 etape preliminare. Un avans consistent însă nu decisiv. Edwards, senator din partea statului Carolina de Nord, rămîne singurul care mai pare să aibe şanse de a-l ajunge din urmă pe Kerry.

"Oamenii din Wisconsin au demosntrat că doresc continuarea dezbaterii şi a cursei pentru candidatură", a comentat Edwards. "Doresc un candidat care să lupte pentru ei şi pentru locurile lor de muncă", a completat senatorul care se promite pe sine ca un preşedinte al celor săraci şi al şomerilor.

Or, Wisconsin este statul care a pierdut, în ultimii trei ani, 80.000 de locuri de muncă. După intrarea în vigoare a acordurilor NAFTA, nenumărate firme şi-au mutat sediile în Mexic, unde pot produce mai ieftin. NAFTA este una dintre ţintele criticilor exprimate de Edwards în timpul campaniei sale şi, după finalul strîns de ieri, speră ca "Super Tuesday" (ziua de marţi, 3 martie, cînd se votează simultan în nouă state) să fie una a marii confruntări dintre el şi John Kerry.

"Avem de înfruntat un preşedinte căruia îi pasă numai de valoarea acţiunilor", a declarat Kerry la finalul votului de ieri, concentrîndu-se, aşadar, asupra bătăliei din noiembrie. "Datoria unui preşedinte este de a da de lucru Americii. Şi, asta, acum!" Într-adevăr, circa două milioane de locuri de muncă s-au pierdut, în America, de la instalarea lui Gweorge W Bush - una dintre temele pe care democraţii o vor vehicula intens în campania electorală din toamnă.

Nu se ştie - în acest moment - ce va face Howrad Dean. Cel mai vechi dintre candidaţi, primul intrat, practic, în cursă, a sperat ca votul din Wisconsin să-l readucă în cărţi. S-ar putea ca zilele următoare să-şi anunţe, la rîndul său, retragerea, aşa cum săptămîna trecută a făcut-o ex-generalul NATO Wesley Clark. Pînă atunci, însă, menţine iluzia adepţilor săi cărora le-a mulţumit pentru că au schimbat faţa Partidului Democrat, completînd: "... şi nu ne vom opri aici". Maratonul pentru cele 2000 de voturi necesare este, cu doar 20% din delegaţi desemnaţi, departe de a se fi încheiat. Competiţia mai are timp să se complice. Chiar dacă liderii Partidului Democrat trag nădejde ca pînă la Super Tuesday nominalizatul pentru Casa Albă să fie deja cunoscut.