1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Johannes Rau a fost una din marile personalităţi politice ale Germaniei postbelice

Heinz Dylong / Ioachim Alexandru28 ianuarie 2006
https://p.dw.com/p/B1QO
Imagine: AP

Fostul preşedinte al Germaniei, Johannes Rau, a decedat ieri dimineaţă, în vârstă de 75 de ani. Alegerea sa în fruntea statului, în mai 1999, a fost încununarea unei cariere politice începute deja în anii 50, Rau intrând în politică încă din timpul studenţiei. La început însă, nu Partidul Social Democrat a fost patria politică a lui Rau, ci Partidul Popular Pangerman (GVP), al cărui membru a devenit în 1952. Acest partid care a fost condus în epocă de fostul preşedinte Gustav Heinemann, l-a atras pe Rau, un lutheran practicant, mai ales fiindcă se împotrivea reînarmării Germaniei de Vest. În 1957, când partidul popular pangerman s-a dizolvat, Rau a aderat la partidul social-democrat unde a avut o ascensiune fulminantă. Deja un an mai târziu a fost ales deputat în Parlamentul regional al landului Renania de Nord - Westfalia, în 1967 a ajuns preşedinte al grupului parlamentar al acestui partid, iar în 1970 a devenit ministru în cabinetul regional. În calitate de titular al portofoliului ştiinţei şi cercetării, Rau a revoluţionat sistemul de învăţământ superior regional, înfiinţând cinci universităţi şi o universitate pentru învăţământ la distanţă. După ce Rau a preluat în 1977 conducerea organizaţiei regionale a Partidului Social Democrat, a fost ales un an mai târziu şef al executivului din Duesseldorf. Faptul că social-democraţii au câştigat la următoare trei alegeri regionale majoritatea absolută s-a datorat în principal popularităţii lui Johannes Rau a cărui deviză politică era conciliere în loc de divizare. Sub aceeaşi deviză, el ar fi vrut să-şi continue activitatea în funcţia de cancelar, demnitate pentru care a concurat fără succes în 1987. Aşa cum se ştie, alegerile din acel an au fost câştigate de creştin-democratul Helmut Kohl, astfel că Rau s-a întors la conducerea guvernului din Renania de Nord - Westfalia.

În interiorul partidului său, unde Rau ocupa deja de multă vreme funcţia de vicepreşedinte, el a devenit un factor de coeziune. Astfel, în 1993, a fost firesc să preia pentru câteva săptămâni conducerea formaţiunii, după demisia preşedintelui Bjoern Engholm. În plus, social-democraţii l-au desemnat un an mai târziu pe Rau drept candidatul lor la suprema funcţie în stat, unde însă a fost învins de conservatorul Roman Herzog. În consecinţă, Rau s-a hotărât din nou să se întoarcă în landul său, Renania de Nord - Westfalia. Şi fiindcă viaţa nu este constituită numai din succese, Rau a trebuit în 1995, la alegerile regionale, să suporte o uşoară înfrângere, câtă vreme formaţiunea sa nu a mai obţinut majoritatea absolută. Pentru a guverna, Rau a format o coaliţie cu ecologiştii. Acesta nu a fost însă, partenerul ideal al primului ministru, astfel că, în primăvara lui 1998, Rau a plecat, după 20 de ani, din fruntea executivului regional.

Aceasta nu a însemnat, însă, sfârşitul carierei sale. În mai 1999, Rau a fost ales de către Adunarea Federală, în al doilea tur, preşedinte al Republicii. Cu timpul, germanii s-au arătat mulţumiţi de şeful statului, arătându-i în sondaje simpatie în proporţie de 80 la sută. Cu timpul fiindcă, iniţial, cetăţenii îl priveau ca pe un politician al vremurilor trecute, obosit şi anacronic. Schimbarea a venit mai ales după februarie 2000, dată la care a fost oaspetele Israelului, fiind primul preşedinte german invitat să ţină un discurs în Knesset, şi încă în limba germană. Comemorarea victimelor nazismului a fost din totdeauna un aspect important pentru Rau, care de altfel a şi stimulat buna convieţuire, în Germania, între băştinaşi şi imigranţi. În martie 2002, Johannes Rau a fost oaspetele României, ocazie cu care a subliniat bunele relaţii bilaterale. El a numit vizita sa la Bucureşti şi Sibiu, prilejuită de împlinirea a 35 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice, drept „vizită de bună vecinătate”. În 2004, s-a încheiat mandatul de preşedinte al lui Johannes Rau. Pe durata cât a fost şef al statului, cel care a murit ieri a criticat încălcarea drepturilor omului în China, a exprimat dubii privind aderarea Turciei la UE - deşi partidul său o încurajează - şi s-a arătat un adversar al experienţelor pe embrioni umani. Rau a fost căsătorit din 1982 cu o nepoată a fostului preşedinte federal Gustav Heinemann - mentorul său politic. Pe durata întregului mandat în fruntea statului, Rau a stimulat convieţuirea paşnică a locuitorilor Republicii Federale Germania.