1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Jocul cu securitatea națională a Republicii Moldova

Republica Moldova rămâne fără strategie de securitatea națională, după ce în această săptămână președintele socialist, Igor Dodon, a abrogat documentul elaborat în 2016, invocând motive geo-politice.

Cu un conflict intern înghețat în regiunea transnistreană, dar și cu un vecin (Ucraina) aflat în război cu Federația Rusă, în lipsa unei strategii de securitate națională autoritățile moldovenești pun în pericol propriii săi cetățeni. Preocupat de jocuri politice, Igor Dodon „aruncă la gunoi” un document extrem de necesar, invocând că strategia a fost elaborată de „veșnicii” inamici externi - NATO și România.

Câți președinți, atâtea securități

Din 2011 autoritățile moldovenești încearcă să elaboreze o strategie națională de securitate, care să răspundă principalelor riscuri și pericole atât de ordin intern, cât și extern. După cinci ani, în perioada mandatului fostului președinte Nicolae Timofti, R. Moldova adopta o nouă Strategie a Securității Naționale și a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia. Documentul aprobat prevedea acțiuni care aveau drept scop reducerea riscurilor şi ameninţărilor de ordin extern la adresa securității Republicii Moldova, dar și a celor de ordin intern.

În pofida ajustării la situația actuală a strategiei, aceasta nu a reușit să fie un document viabil. Igor Dodon, președintele R. Moldova, a retras, în această săptămână, documentul strategic, invocând într-un mesaj publicat pe Facebook că acesta „nu mai corespunde schimbărilor substanțiale care au avut loc în mediul național, regional și internațional”. Mai mulți experți de la Chișinău cred că această decizie a venit deoarece documentul a fost elaborat cu ajutorul experților NATO, iar în text se spunea că România şi SUA sunt principalii parteneri în domeniul apărării. Tot în acel mesaj, Președintele Dodon cere elaborarea unei noi strategii care „să corespundă intereselor naționale, statutului de neutralitate, consolidării statalității și modernizării țării”, invocând că inițierea procesului de elaborare a strategiei securității naționale este o prerogativă doar a președintelui țării.

Eugen Carpov, deputat și membru al Comisiei pentru securitate națională, apărare şi ordine publică a Parlamentului de la Chișinău, este de părere că acțiunile lui Igor Dodon pot genera riscuri enorme atât pe plan intern, cât și extern, iar președintele ar acționa la limita prevederilor constituționale.

Eugen Carpov (DW/S. Ciochina)

Eugen Carpov: "Securitatea națională nu trebuie să fie parte a unor jocuri politice, de partid."

„Pe de o parte Constituția stabilește că președintele este garantul securității, atât a celei militare, cât și financiare, energetice etc. Dânsul ar trebui să se preocupe să întărească această securitate, dar nu să întreprindă tot felul de acțiuni, care o slăbesc și creează confuzii. Evident că un asemenea comportament va fi taxat sau de alegători sau de instituțiile statului. De asemenea, eu cred că securitatea națională nu trebuie să fie parte a unor jocuri politice, de partid. Dl Dodon generează prea multe discuții atât pe probleme legate de NATO, participarea armatei naționale la diferite exerciții militare, se pronunță asupra unor aspecte de reintegrare a statului, dar, de fiecare dată, aceste abordări pe care le are dânsul vin în contradicție cu toate liniile pe care R. Moldova le-a urmat de la declararea independenței. Eu nu cred că o asemenea abordare poate avea succes și sunt convins că el va plăti un preț politic pentru un asemenea comportament. Există și riscuri externe, deoarece R. Moldova se află într-o zonă a Europei, unde există conflicte militare deschise între statele vecine. Cu siguranță, există și riscuri militare sporite asupra țării din partea Federației Ruse, iar atunci când scoatem temelia care o reprezintă această strategie, evident că alte instituții responsabile de securitate, cum ar fi Ministerul Apărării și cel de Interne, rămân fără un ghid de acțiuni în cazul unui pericol. O asemenea abordare slăbește R. Moldova”, a declarat Carpov, în exclusivitate pentru DW.

Butoiul de pulbere transnistrean

Unul din principalele motive de îngrijorare rămâne a fi problema nesoluționată a conflictului transnistrean, care este un pericol atât pentru cetățenii țării, cât și la adresa securității regionale. Ultimele acțiuni ale Chișinăului, care în colaborare cu autoritățile de la Kiev au început procesul de control comun pe segmentul de frontieră dintre Ucraina și regiunea transnistreană, s-au soldat cu un val de critici din partea forțelor separatiste de la Tiraspol.

Mai mult ca atât, joi, 29 iunie curent, Ministerului Apărării al Federaţiei Ruse a anunțat într-un comunicat că au început aplicațiile Grupului Operativ de Trupe Ruse (GOTR), staționat în regiunea separatistă transnistreană, care includ acțiuni de pregătire militară pentru combaterea terorismului. Acesta nu este numai unicul caz prin care Moscova își demonstrează puterea militară și dă din deget Chișinăului, dar și Alianței NATO. Doar în primele cinci luni ale lui 2017 au avut loc 32 de exerciții militare desfășurate de Grupul Operativ de Trupe Ruse în regiunea transnistreană, acestea fiind un motiv de îngrijorare privind securitatea R. Moldova.

Potrivit unui studiu realizat de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” de la Chișinău, a fost semnalată o frecvență sporită a aplicațiilor militare ale GOTR în regiunea transnistreană începând cu a doua jumătate a anului trecut, iar o parte dintre aceste exerciții implică și trupele transnistrene. Totodată, între anii 2010-2014 trupele din regiune și-au consolidat armamentul din dotare, dispunând în prezent de tehnică și echipament de ultimă oră. Autoritățile de la Tiraspol alocă pentru apărare 20% din totalul cheltuielilor, iar linia administrativă a regiunii din stânga Nistrului este „supravegheată” de către ofițerii de informații din Federaţia Rusă, sub acoperire diplomatică ori din cadrul GOTR. De asemenea, autorii studiului mai spun că zona de securitate este împânzită de „structuri militare sau paramilitare” separatiste, ceea ce contravine tuturor acordurilor în vigoare, aceste procese reprezentând un risc, în contextul politicilor de reintegrare în cadrul unui spațiu comun de apărare, securitate şi ordine publică.

Igor Munteanu, directorul „IDIS Viitorul” consideră că anulând strategia, președintele moldovean practic crează o mare ambiguitate privind scopurile pe care instituțiile de apărare și securitate trebuie să le urmeze.

Igor Munteanu (Angela Gradinaru)

Igor Munteanu: "Pe plan intern, cea mai importantă amenințare este separatismul."

„Orice strategie pune în prim plan ceea ce poate face statul ca să-și protejeze cetățenii contra unor situații excepționale sau de riscurile care pot declanșa crize, inclusiv de ordinul unor rebeliuni sau războaie. Pe plan intern, cea mai importantă amenințare este separatismul, manifestările de naționalism local. Pe parcursul anilor ne-am convins că aceste riscuri sunt foarte importante, mai ales atunci când serviciile noastre de securitate au reținut la frontiera de stat persoane recrutate de serviciile speciale străine pentru a fi instruite în diferite baze militare etc. Mai mult ca atât, separatismul transnistrean este un factor extrem de grav pentru stabilitatea democratică și apărarea țării noastre. Faptul că Dodon nu mai consideră important acest document strategic înseamnă că el probabil gândește că separatismul nu mai este atât de primejdios pentru R. Moldova sau că s-ar putea împăca, declanșând anumite mecanisme de integrare a elitelor din Transnistria într-un stat comun, așa cum îl vor rușii. Este clar că o asemenea abordare este total contra prevederilor Constituției adoptate în 1994, unde scrie negru pe alb că persoanele care uzurpează puterea în stat pot fi trase la răspundere. Deci, este un fel de favorizare a separatismului atunci când anulezi o strategie, fără ca să pui în loc ceva mai bun și fără ca să explici motivele”, a spus pentru DW analistul.

Demența politică contra securității

Proiectul strategiei de securitate națională abrogat aborda trei riscuri mari pentru R. Moldova. În primul rând este vorba de riscurile şi ameninţările de ordin extern, create de instabilitatea regională şi conflictul de pe teritoriul suveran al Ucrainei, care limitează capacitatea R. Moldova de a-şi promova interesele strategice, precum integrarea europeană sau procesul de identificare a unei soluţii privind conflictul transnistrean. În al doilea rând, riscurile de natură transfrontalieră, care ar favoriza utilizarea de către organizațiile criminale transfrontaliere a teritoriului țării în calitate de rută de trafic de persoane, droguri, arme şi bunuri, precum şi de migraţie ilegală spre statele UE. Cel de al treilea risc, cel de ordin intern, este legat de corupția care provoacă neîncrederea cetăţenilor în principalele instituţii ale statului şi în factorii politici de decizie, afectează relaţiile sociale, subminează fundamentele democratice ale societăţii şi credibilitatea statului pe plan internaţional.

Dar se pare că toate aceste probleme nu au fost luate în considerație de președintele moldovean, care inspirat de ideologia comunistă, a ales calea luptei imaginare cu „pericolul din Occident”, în detrimentul securității propriei țări. Mai mulți experți de la Chișinău afirmă că haosul produs de actualul președinte vine să accentueze lupta politică și interesele de partid, ignorând adevăratele probleme ale țării.

Valeriu Mija, expert în politici de securitate la centrul „Pro Marshall”, consideră că din cauza disensiunilor între puterea executivă și majoritatea parlamentară, care au diferite viziuni asupra cadrului internațional, a dus la revenirea la statutul de neutralitate din 2011, iar riscul cel mai mare constă în faptul că un nou document nu va fi aprobat din cauza luptei politice din cadrul alegerilor Parlamentare, care vor avea loc la Chișinău în 2018.

Valeriu Mija, (Privesc.eu)

Valeriu Mija: "Conflictul din Ucraina a demonstrat că statutul de nealiniere nu funcționează."

„În strategia națională din 2016 se mergea pe formula că R. Moldova trebuie să identifice o soluție pentru securitate, în afara celei ce se numește neutralitate, care era pusă anterior pe prim plan. Conflictul din Ucraina a demonstrat că statutul de nealiniere, aprobat de Kiev în 2008, nu funcționează. Acesta a fost un semnal destul de puternic pentru clasa noastră politică, care a încercat să evalueze noile pericole pe plan internațional. Acesta a fost un motiv al abrogării. Pe de altă parte, cauza principală a problemei constă în lacuna politico-juridică la planificarea sectorului de securitate și apărare, unde ar fi stabilit clar cine ce dezvoltă și cum implementează. Comparativ cu statele vecine sau cele Baltice, unde e stabilit clar ce responsabilitate are fiecare și cum se aprobă resursele necesare pentru a contracara amenințările, noi nu avem elaborat un asemenea mecanism. Un alt caz este lipsa cunoștințelor conceptuale ale clasei politice. Au fost făcute foarte multe seminare și traininguri, dar cu regret acestea au fost fără folos, iar politicienii au rămas cu mentalitatea că 'cineva ne va păzi' de factorul extern”, a spus expertul.

Din cauza luptelor politice interne interminabile, R. Moldova rămâne în continuare vulnerabilă în fața pericolelor de securitate, iar incapacitatea clasei politice de a conștientiza seriozitatea situației lasă cetățenii fără încredere în autorități.