1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Jocul cu focul

"Ruşine" titrează pe prima sa pagină Süddeutsche Zeitung, adăugând imaginea unui sat din nordul României - Racşa Vii, în apropiere de Satu Mare.

Cotidianul münchenez face trimitere la pagina a treia a ediţiei sale de astăzi pe care o consacră, în întregime, acestui caz de tristă amintire, revenit în actualitate şi în contextul scandalului declanşat în jurul deputatului social-democrat german, Sebastian Edathy, bănuit de pedofilie.

Totul a început în 2009, în satul Racşa Vii, unde germanul Markus Roth, condamant în ţara sa de origine pentru pedofilie, a reuşit, profitând de simpatia pe care a trezit-o celor din jur, de naivitatea şi buna credinţă a oamenilor, să fotografieze sistematic minori dezbrăcaţi, pentru a vinde apoi aceste poze unei firme canadiene, care se ocupa de răspândirea online a materialului pornografic. Cel puţin 15 copii au devenit victime ale pedofilului german, arestat de autorităţile române în august 2010, condamnat la trei ani de închisoare, din care a ispăşit doar doi ani pe motive de bună purtare. "Filmele pornografice cu minori pe care le-a realizat, însă - aminteşte Süddeutsche Zeitung - s-au răspîndit în lume, şi-au găsit cumpărătorii, pot apărea oricând în internet. Ele nu mai pot fi retrase din circuit".

Cum de a fost însă posibil? - se întreabă autorul articolului, oferind posibile răspunsuri: "Uneori se petrec crime şi victimele nici nu-şi dau seama. Pentru că sunt tineri şi naivi", pentru că "făptaşul le-a câştigat încrederea şi îl consideră prieten, generos", pentru că făptaşul "îi roagă şi nu le cere", pentru că "e aşa de drăguţ cu ei încât nu pot recunoaşte răul în acţiunile sale". Şi nu doar copiii, nici adulţii nu recunosc intenţiile sale criminale.

În ediţia sa online, Frankfurter Rundschau îşi informează cititorii asupra ultimelor evoluţii de pe scena politică de la Bucureşti, în contextul destrămării USL, în timp ce Frankfurter Neue Presse relatează despre un grup de muncitori români, care, disperaţi pentru că nu li s-a plătit salariul promis, au ieşit în stradă. Pentru cinci euro pe oră au lucrat românii din greu pe un şantier din cartierul financiar din Frankfurt/ Main. Dar nici măcar aceşti puţini bani nu i-au primit după ce autorităţile germane au blocat conturile firmei româneşti "K&T", cu sediul în Tecuci, ai cărei angajaţi de fapt erau. Cei mai mulţi români care lucrează în Germania încheie contracte de angajare nu cu întreprinderile germane direct, ci cu unele româneşti. Acestea din urmă stabilesc condiţiile de muncă şi salarizare. Ziarul prezintă cazul Alinei Balaş în vârstă de 20 de ani, care lucrează din 6 ianuarie pe şantier. Din cei 1200 de euro promişi pe lună n-a primit până acum decât 100.

Taz din Berlin relatează în ediţia sa electronică despre noile critici formulate la adresa României şi Italiei deoarece ambele state încalcă - şi nu pentru prima oară - normele stabilite pentru alimentele bio.

Tema centrală aflată astăzi în atenţia publicaţiilor germane e, în continuare, Ucraina. Die Zeit explică, pe prima sa pagină astăzi, de ce UE va trebui să sprijine Ucraina pe drumul ei spre democraţie. "Există multe motive de a se teme de această responsabilitate, scrie săptămânalul german, dar Europa nu are de ales". De ce? "Odată cu debarcarea lui Ianukovici nu s-au încheiat lucrurile, ci abia încep. Maidanul a învins, dar victoria e un cuvânt mare, atunci când ţara e profund scindată şi în prag de faliment", scrie Die Zeit, amintind că politicienii corupţi şi oligarhii dubioşi n-au dispărut peste noapte. Economia ţării e la pâmânt şi e nevoie de bani. De foarte mulţi bani. "Şi cum Moscova nu va oferi aceşti bani, vor trebui s-o facă europenii. Adică noi toţi". Dar e bine ca UE să-şi asume şi această răspundere, cu riscul de a fi, aşa cum s-a întâmplat şi în alte cazuri, de pildă în Egipt, Georgia sau, cu ceva timp în urmă tot în Ucarina, dezamăgită mai apoi de opoziţia pe care au susţinut-o?

"Da, costurile privind Ucraina vor fi mari, ţara având nevoie de 35 de miliarde de dolari, dar salvarea vecinului european de la faliment nu e mai scumpă decât salvarea unei singure bănci. UE poate încă promova o politică bună cu ajutorul banilor. Va fi însă nevoie de voinţă politică şi de un concept pentru răsăritul continentului nostru" mai citim în Die Zeit.

Tot pe prima sa pagină, sub titlul "Jocul cu focul", Frankfurter Allgemeine Zeitung îşi opreşte atenţia asupra semnalelor de intimidare lansate de Moscova Ucrainei. În actuala situaţie, recurgerea la forţă de către Rusia "ar fi un joc periculos", avertizează FAZ.