1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Japonia luptă cu supercataclismul

Devastările iscate în Japonia de cutremur şi tsunami au atins dimensiuni apocaliptice, suferinţa oamenilor e incomensurabilă.

default

Un feribot eşuat pe o clădire în localitatea Otsuchi, prefectura Iwate, la două zile de la cutremurul urmat de tsunami

„Japonia se confruntă cu misiunea aproape imposibilă de a-şi asuma concomitent trei catastrofe de proporţii istorice. Ţara va avea nevoie de ani şi decenii pentru reconstrucţie, iar oamenii cel puţin la fel de mult spre a depăşi traumatismul prin care au trecut. Aceşti oameni pot conta pe solidaritatea comunităţii internaţionale”, crede şi nădăjduieşte ziarul german Freie Presse, din estul Republicii Federale. Speranţe similare exprimase anterior şi ziarul israelian Haaretz.

„Japonia luptă cu super-cataclismul", titra luni cotidianul berlinez Die Welt. Nu întâmplător, angoasa e un cuvânt de extracţie nemţească. „Angst", teama persistentă şi difuză, e sentimentul ce răzbate plenar din mai toate titlurile ziarelor germane.

Cuvântul „angst” stăpâneşte şi prima pagină a ziarului Süddeutsche Zeitung din München, care-şi intitulează articolul de fond: „Teama (angst) de catastrofa nucleară".

Tot de topirea miezului reactoarelor nucleare nipone se teme şi Frankfurter Allgemeine Zeitung, în care citim: "Politicienii niponi nu tind spre ieşiri exagerate. Iată de ce trebuie luată în serios declaraţia premierului nipon Kan, care a subliniat că ţara sa trece în prezent prin cea mai gravă criză din 1945 încoace".

Indiferent ce se va întâmpla cu reactoarele Japoniei, „va dura mult până se va putea aplana această criză” iscată iniţial de un cutremur şi agravată apoi de un tsunami care lasă mult în urmă toate catastrofele naturale din trecut”.

Ziarul din Frankfurt se arată pe de o parte uluit de rezistenţa la seisme a clădirilor nipone, dar subliniază cât de neajutorat e omul în faţa distrugerilor provocate de talazurile unui tsunami, de care e aproape imposibil să te poţi apăra în mod credibil.

Cotidianul german nu este singurul care cere lumii să acorde prioritate absolută ajutorării japonezilor, care au sărit întotdeauna ei înşişi, printre primii, să ajute cu generozitate în urma catastrofelor din alte zone ale lumii.

Demonstrând sensibilitate, Frankfurter Allgemeine se raliază poziţiei guvernamentale germane şi cere să se amâne discuţia principială privind destinul energiei nucleare şi al reactoarelor atomice până după ce Japonia va fi fost ajutată de prietenii ei.

Citim în concluzie: „ar trebui să ne imaginăm ce-ar fi fost dacă un reactor dintr-o altă ţară, nesupusă criteriilor rigide de securitate din Japonia, s-ar fi confruntat cu un cutremur de magnitudinea celui de la 11 martie".

Se poate lesne imagina că nici opoziţia germană, nici ziarele de stânga din Republica Federală nu şi-au impus asemenea autolimitări prudente. Süddeutsche Zeitung etalează cu litere de-o şchioapă toate informaţiile susceptibile să genereze, să întreţină ori să amplifice panica.

Aflăm din ziar că în două reactoare riscă să se producă apocaliptica "topire a miezului nuclear", că "sute de mii de oameni sunt evacuaţi" din regiunea cu pricina, şi că tsunamiul s-a soldat "cu peste zece mii de morţi". Aceasta în ciuda faptului că, luni dimineaţa, cifra oficială a victimelor se situa la circa 1.700.

Acelaşi ziar amplifică la maximum alerta prin speculaţii fără acoperire, atribuite însă, ca întotdeauna în astfel de situaţii, unor nenumiţi „experţi”, potrivit cărora ar fi „probabil” ca topirea miezului să fi şi început.

În fine, gazeta din capitala Bavariei reliefează că dezastrul nipon a relansat în Germania cearta dintre partidele guvernamentale şi opoziţia de stânga cu privire la prelungirea menţinerii în funcţie a centralelor nucleare, hotărâtă de Executivul berlinez.

Mai sobru, ziarul elveţian Neue Zürcher Zeitung admite că data de 11 martie şi „lanţul de catastrofe de proporţii" pe care, culminând cu riscul dezastrului nuclear, le-a declanşat seismul din această zi vor constitui probabil „debutul unei ere noi" în ce priveşte energia nucleară.

Şi ziarul elveţian se arată uimit de „disciplina" exemplară cu care japonezii au reacţionat la infernul abătut asupra lor.

Spaţii ample suscită şi aparent surprinzătoarea decizie a Ligii Arabe de a cere instituirea în Libia a unei zone de interdicţie de survol. O salută Tagesspiegel din Berlin, care chiar crede că bate un vânt proaspăt şi prin ţările acestei organizaţii.

Că Liga Arabă, o organizaţie plină de state conduse dictatorial sau autocratic, s-a hotărât să facă acest pas n-ar trebui totuşi să uimească.

El ţine, potrivit ziarul german Nordwest-Zeitung, de faptul că „Liga Arabă ştie cât de lent macină morile Naţiunilor Unite". Prea „mare e teama tuturor şi frica de o nouă intervenţie militară", scrie ziarul din Oldenburg.

Încât Gaddafi are toate şansele ca, până la adoptarea unei decizii de către Comunitatea Internaţională, să aibă timp berechet să triumfe asupra sângeros reprimatei populaţii libiene, care ar fi vrut să-l debarce şi pe care nu s-a dat în lături s-o bombardeze cu aviaţia sa militară.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Cristian Ştefănescu