Jaap de Hoop Scheffer la Bucureşti

Secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer a avut întîlniri cu ministrul Apărăii, cu ministrul de externe şi cu preşedintele Traian Băseascu. La capătul acestor întrevederi oficialul NATO a făcut declaraţii măgulitoare pentru participarea românească în cadrul Alianţei:

“La un moment dat, cînd apăruse o situaţie dificilă am vorbit la telefon cu preşedintele României şi România a făcut un pas înainte", a spus Scheffer. "România, a mai spus el, este un bun exemplu şi nu pot spune acelaşi lucru în toate capitalele aliate".

Rolul României în procesul de reformă al Alianţei

Dar pe lîngă subiectul contribuţiei româneşti la misiunile NATO s-a discutat şi despre modul în care România ar putea participa la formularea deciziilor Summitului de la Riga, care va încerca să lanseze lansa o nouă etapă în procesul de adaptare a Alianţei la noul mediu de securitate.

NATO se află în plin proces de restructurare şi caută totodată să-şi întărească mijloacele de care dispune. La începutul acestei luni la Bruxelles Jaap de Hoop Scheffer critica dificultăţile de care se loveşte Alianţa atunci cînd încearcă să mobilize mai multe forţe în teatrele de operaţuni. Secretarul general NATO a vorbit despre necesitatea unei repartizări mai echitabile a riscurilor şi a îndatoririlor, ceea ce eufemistic vorbind înseamnă un reproş adus acelor state care caută să ofere cît mai puţin şi să profite cît mai mult.

“Problema restricţiilor naţionale în ce priveşte utilizarea forţelor noastre este un exemplu frapant. Atunci cînd e vorba de a trimite soldaţi în teatrele de operaţiuni, anumite ţări NATO ridică tot felul de obiecţii. Acest fapt ne îngrădeşte mult posibilităţile. De aceea a ridica obiecţii în privinţa operaţiunilor militare echivalează cu a ridica obiecţii cît priveşte viitorul însuşi al NATO”.

Secretarul general al NATO a mai declarat că la viitorul summit de Riga va spune cu claritate aceste lucru şefilor de stat şi de guverne din ţările alianţei.

Riga - un semnal politic de extindere

Reuniunea de la Riga, poate tocmai ca o contrapondere la entuziasmul scăzut la vechilor membri, va oferi şi un semnal politic că NATO va continua extinderea. Jaap de Hoop Scheffer a confirmat acest lucru şi în cursul vizitei sale recente in Fosta Republică Iugoslavă Macedonia. În prezent trei ţări, Albania, Croaţia şi Macedonia sînt membre ale Parteneriatului pentru Pace şi aspiră să devină membre NATO. Ucraina şi Georgia şi-au declarat şi ele ataşamentul faţă de alianţa occidentală, dar nu fac parte din programul de pregătire pentru aderare. La Riga se va da semnalul politic că NATO continuă politica porţilor deschise, dar nu se va lua totuşi nici o decizie.

Secretarul general Jaap de Hoop Scheffer a mai spus cu două săptămîni în urmă că deşi la Riga relaţia cu UE nu va fi figura pe agenda oficială totuşi această relaţie va trebui să rămînă o preocupare permenentă “întrucît aceste relaţii sînt esenţiale pentru conturarea unei viziuni cuprinzătoare de securitate”. De la anul România ca membră a UE va putea juca un rol în consolidarea acestor relaţii.