1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Iurie Leanca: Numai daca ne facem temele, vom fi ajutati!

Cu ocazia vizitei sale la Berlin, Iurie Leanca, fostul premier al Republicii Moldova, presedintele PPEM, ne-a acordat un interviu in exclusivitate, in care se arata convins ca tara sa poate reveni la normalitate.

DW: Domnule Leanca, Republica Moldova se afla intr-o criza politica prelungita, fara prea multe solutii. Fostul „elev model” al Parteneriatului Estic cu Uniunea Europeana este privit tot mai mult ca un stat capturat, chiar si oficiali europeni au atras atentia fara ocolisuri asupra acestui fapt. Multe fracturi s-au intamplat in perioada celor care au guvernat dupa 2009, deci si in timpul mandatului Dvs. ca prim-ministru, si care guverneaza si astazi. Ati acceptat dialogul cu aceste forte in vederea crearii unei noi aliante - se vorbeste chiar ca ati putea reveni in functia de premier, propulsat inclusiv de acele forte obscure care tin Moldova in captivitate. Nu e prea riscant pentru Dvs?

Iurie Leanca: In primul rand, nu am ajuns in faza in care sa discutam intr-o maniera punctuala cine ar putea fi prim-ministru, cine ar putea face parte din executiv. Asa cum ati spus si Dvs., nu exista inca premisele si elementele principale pentru crearea acestei coalitii. In lipsa unei coalitii angajate pe un plan de reforme in cateva domenii cheie, a se vorbi despre un nou guvern e cel putin prematur. Toata energia noastra, toate resursele ar trebui sa fie indreptate acum spre altceva: putem sau nu putem crea o coalitie diferita de coalitiile precedente? Convingerea mea este ca doar prin revenirea la rezultatele alegerilor din 30 noiembrie 2014, cand 55 de deputati (din 101) au fost alesi pe o platforma pro-europeana, se va putea trece la obiectivele principale: modernizarea institutiilor, scoaterea lor din captivitate, respectarea legii, deci a statului de drept in Republica Moldova. Trebuie sa gasim forte noi, sa tragem o linie, sa depasim frustrarile, emotiile si supararile. Alternativa la aceasta coalitie despre care vorbesc ar fi alegeri anticipate sau o guvernare de stanga, dar cu aceleasi efecte ca alegerile anticipate: revenirea la putere a unor forte revansarde, nostalgice, orientate spre trecut. Noi trebuie sa gasim o solutie nu doar sa salvam parcursul nostru european, ci sa modernizam tara. Partenerii nostri europeni ne-au spus foarte clar ca avem trei probleme centrale de rezolvat: justitia, sistemul bancar si mass media. Eu sunt convins ca solutii pentru reanimarea parcursului nostru european exista.

DW: Chiar credeti ca acele forte cangrenate din partidele numite pro-europene pot promova valori europene, pot duce Moldova în UE?

IL: Nimeni nu pretinde ca exista acum la nivelul partidelor respective, la nivelul celor 55 de deputati un consens total cu privire la modernizarea tarii, la lupta anti-coruptie, la reforma in justitie. Nu putem pretinde ca exista vointa politica in acest sens. Dar ma gandesc la cazul Romaniei: cand a inceput reforma in justitie si lupta impotriva coruptiei, in 2004-2005, nu cred ca a existat un consens national. A fost presedintele Basescu, cel care si-a asumat acest rol, au existat presiuni, dar si sustinere dinspre partenerii externi si iata, s-au creat DNA si alte institutii. Din punctul meu de vedere, Republica Moldova are nevoie acum de trierea acestei vointe politice, chiar de impunerea ei prin presiuni din interior si exterior. Despre aceasta am vorbit cu partenerii nostri europeni.

DW: In plina criza politica si financiara, Republica Moldova a primit un semnal dur din partea Romaniei. Presedintele Iohannis a cerut reexaminarea acelui imprumut promis de 150 de milioane de euro, argumentand ca "nu exista certitudinea continuarii procesului de reforme" in Republica Moldova. Are nevoie clasa politica din Moldova de mai multe asemenea semnale, din Bucuresti, Berlin sau Bruxelles, pentru a-si face temele convenite cu partenerii?

IL: Categoric da! Din pacate trebuie sa admit ca de unii singuri nu prea am demonstrat capacitatea si abilitatile de a analiza critic situatia din tara. E nevoie de acest sprijin. Daca ne uitam la experienta altor state din Europa Centrala si de Est, integrarea europeana a insemnat un efort comun de a schimba mentalitatile si reflexele existente in societate.

De astazi inainte nu mai poate miza nimeni la Chisinau pe sustinere financiara, politica doar in contextul regional geopolitic. Numai daca ne facem temele, vom fi ajutati, inclusiv financiar. Aceste elemente de constrangere ne vor ajuta sa ne miscam diferit acum decat inainte, inclusiv pe reforma justitiei. Eu sunt convins ca Republica Moldova poate reveni la normalitate. Nu mai putem continua cu acele declaratii frumoase, in baza carora am fost deseori sustinuti de parteneri. Acum e nevoie sa ne apucam de treaba.

DW: Aud din raspunsul Dvs. si o buna parte de autocritica cu privire la perioada in care ati condus guvernul de la Chisinau. In acest context, ar trebui sa vorbim si despre celebrul miliard de dolari furat din sistemul bancar moldovenesc, unul din elementele cheie din criza actuala. Dvs, in calitate de prim-ministru, ati garantat prin semnatura oferirea acelor bani, care acum urmeaza sa cada in spinarea contribuabilului, prin transformarea in datorie publica interna. Regretati ca ati semnat garantia? Au existat presiuni asupra dvs. sa girati aceasta tranzactie?

IL: Aici e vorba despre cateva aspecte separate. Pe de-o parte e vorba de o frauda bancara, care nu s-a petrecut peste noapte. Furtul a inceput mult inaintea anului 2009 prin actiunile absolut iresponsabile, criminale, ale managementului acestei banci, dar cu sustinere politica. Cand am devenit prim-ministru, exista deja o gaura extrem de mare. Reprosez institutiilor din Republica Moldova - in mod special celor abilitate in administrarea sistemului bancar, in prevenirea fraudelor, cum ar fi Banca Nationala - ca nu au intervenit la timp pentru a curma, pentru a-i pedepsi pe faptasi, pentru a nu permite ca acest mod sa devina contagios. Am semnat acea garantie pentru Banca Nationala la solicitarea expresa a acesteia si in urma discutiilor cu partenerii din institutiile financiare, care ne-au zis ca nu exista alta solutie pentru a preveni colapsul intregului sistem bancar din Republica Moldova. Eram in preajma alegerilor parlamentare, s-ar fi putut crea o isterie, o panica – nu regret, fiindca inteleg ca nu am avut o alta solutie. Tot ce regret este ca am ajuns in situatia asta - dar a depins foarte putin de mine. Am incercat sa ma impun si sa ma opun, dar cu parghii foarte limitate pe care le are guvernul. Acea garantie trebuia eliberata in situatia respectiva, nu cred ca am avut alternativa. Sute de mii de cetateni isi pierdeau peste noapte tot ce au castigat cu multa munca de-a lungul anilor. Si se prabusea sistemul bancar.

Pe de alta parte, am fost primul care a insistat asupra unei ivestigatii internationale. Sper ca in acest proces se vor gasi toate elementele si se va putea recupera o buna parte din banii scosi. Ma tem insa ca intre timp s-au mai distrus niste urme... Cei ce au luat credite neperformante, toxice sunt in Republica Moldova. Mai multi oameni de afaceri au fost retinuti si sper ca din activele lor cel putin o parte sa fie recuperata. Ne trebuie rapid un plan de actiune bine pus la punct si public.

DW: Domnule Leanca, iarna vine cu pasi mari, iar Moldova s-ar putea confrunta cu o noua criza energetica. Anul trecut - in august 2014 - ati inaugurat, impreuna cu ex-premierul Romaniei, Victor Ponta, gazoductul Iasi-Ungheni, proiect in care au fost investiti multi bani europeni. A fost inaugurat, chiar daca nu era finalizat si... nefinalizat a ramas pana in ziua de astazi. De ce a fost inghetat proiectul? S-au irosit atatia bani…

IL: Din pacate, in 2015 am pierdut mai multe oportunitati, mai multe obiective nu au fost realizate, au fost suspendate. Inca din 2013 am initiat cu Romania nu doar proiectul gazoductului, ci si cel de interconexiune pe energie electrica. La inceputul anului in curs trebuia sa fie finalizate studiile de fezabilitate pentru ambele proiecte. Conform discutiilor cu specialistii de la Chisinau, Bucuresti si Bruxelles, in anii 2013-2014, cu posibili finantatori de la BERD si BEI, in toamna acestui an trebuia sa inceapa deja lucrarile fizice de constructie a ambelor interconexiuni. In Romania, curentul costa cu 40% mai putin decat cel pe care-l cumparam din regiunea transnistriana. Nu numai ca platim multi bani, ci mai si subventionam o entitate separatista. Interconexiunea este parte a integrarii europene a Republicii Moldova. Am pierdut un an. Daca vom cotinua sa ne lamentam, nu vom rezolva nimic. Daca as fi fost la guvernare, mi-as fi chemat colegii din coalitie sa nu voteze un guvern minoritar! Si nu se ingheta dialogul cu Uniunea Europeana! Sa tragem o linie, sa nu ne mai acuzam unii pe altii, sa acceptam o intermediere a partenerilor nostri in situatiile in care nu gasim o intelegere.

DW: Republica Moldova are un parcurs european bine stabilit de partidele pro-europene de la Chisinau, impreuna cu Uniunea Europeana, dar in momentul de fata partidele pro-ruse conduc in toate sondajele de opinie din tara dvs. Cat de real este pericolul inghetarii proiectului european si al reorientarii spre Moscova?

IL: Republica Moldova are nevoie de relatii bune, previzibile, bazate pe respect reciproc, cu toate statele. Dar pornim de la intelegerea ca doar prin integrarea europeana putem moderniza institutiile statului - un lucru valabil si pentru alte state care au aderat la UE. Noi trebuie sa actionam in logica pre-aderarii europene. Dar e absolut firesc: atunci cand lumea intra intr-o faza de neincredere totala fata de institutiile statului, fata de politicieni, cand aceasta neincredere se multiplica si se pliaza pe o pauperizare in crestere, se blocheaza programele de finantare externa, cetatenii se orienteaza spre opozitie. E pacat ca opozitia contesta unica solutie, fara alternativa, a modernizarii Republicii Moldova. Dar nu e totul pierdut. E nevoie de o comunicare sincera, deschisa cu cetatenii, trebuie sa prezentam o lista cu angajamente punctuale, verificabile, pentru a recastiga increderea moldovenilor.

DW: V-ati aflat la Berlin, la invitatia fundatiei Konrad Adenauer. Ce semnale ati primit din partea reprezentantilor politici cu care v-ati intalnit?

IL: Am venit la Berlin sa discutam despre felul in care putem prelua cele mai bune practici din Occident in constructia unui partid veritabil european. Noi nu vrem sa inventam bicicleta, noi vrem sa invatam, iar Fundatia Konrad Adenauer ne-a oferit sansa sa vorbim cu reprezentantii Uniunii Crestin-Democrate, cu parlamentari, cu experti. Dar a fost o ocazie buna de a vorbi si despre situatia actuala din Republica Moldova si din intreaga regiune. Trebuie sa tinem cont si de evolutiile geopolitice din regiunea noastra, din intreaga Europa. In astfel de situatii complicate nu e simplu sa iei o decizie corecta, care sa corespunda pe deplin intereselor statului, intereselor partidului. Cel mai simplu pentru noi ar fi acum sa ramanem in opozitie. Sondajele arata ca suntem cel mai important partid pro-european din Republica Moldova, iar daca suntem in opozitie, putem creste... Interesul national mi se pare mult mai important acum. Sa incercam sa pastram cel putin speranta de a avansa pe calea propusa, cu conditia ca de data aceasta vom face totul altfel. In ultima instanta va castiga si partidul, dar in primul rand vor castiga societatea, cetatenii, statul. Astfel, si regiunea va deveni mai stabila, mai previzibila, mai prospera. Fara garantia sprijinului partenerilor germani, al partenerilor europeni, garantia in constructia acestei viitoare coalitii si in realizarea angajamentelor, noi nu vom putea reusi.