1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Iulian Groza: În 2015 ne străduim să creăm premisele pentru depunerea unei cereri de aderare la UE

Anul acesta a fost plin de evenimente marcante pentru Republica Moldova. Chișinăul a fost susținut masiv de Uniunea Europeană, care a încercat să facă din Moldova un exemplu pentru alte țări ale Parteneriatului Estic.

Viceministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene din Republica Moldova, Iulian Groza

Viceministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene din Republica Moldova, Iulian Groza

Din cauza situației dificile din estul Ucrainei, Uniunea Europeană a intesificat negocierile și asistența pentru Chișinău. Astfel, Republica Moldova a devenit primul și unicul stat din cadrul Parteneriatului Estic care a obținut Regimul Liberalizat de Vize cu țările din UE și a semnat Acordul de Liber Schimb cu acesta. De asemenea, în toamnă a fost semnat un acord de asistență financiară din partea Europei în valoare de 410 milioane euro.

Pe de altă parte, relațiile diplomatice cu Federația Rusă au devenit din ce în ce mai tensionate. La începutul anului, Moscova a interzis mai multor moldoveni accesul pe teritoriul său și a stopat, din motive sanitare, exportul de fructe și legume moldovenești.

Despre succesele și insuccesele înregistrate, precum şi despre viitorul Republicii Moldova, a vorbit în exclusivitate pentru Deutsche Welle viceministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Iulian Groza.

DW: Anul acesta a fost unul încărcat în evenimente pentru Republica Moldova. Care au fost cele mai marcante realizări în relaţiile cu occidentul? Vă pare rău că nu aţi reuşit să realizaţi un anumit obiectiv?

Iulian Groza: Despre anul 2014 şi evenimentele care s-au petrecut în această perioadă s-a scris şi s-a vorbit destul de mult. Au fost utilizate de nenumărate ori expresiile 'eveniment istoric', 'moment crucial' sau 'punct de ireversibilitate'. 2014 a fost într-adevăr un an al culegerii primelor rezultate ale parcursului nostru european iniţiat în 2009.

Doar să menţionez abolirea vizelor de către Uniunea Europeană. Sunt deja peste 300 000 de cetăţeni moldoveni care au beneficiat de dreptul de a călători fără vize în Europa. A fost semnat şi ratificat Acordul de Asociere, care deja începând cu 1 septembrie se implementează. Mai mult, prin Acordul de Asociere a fost creat spaţiul comun de comerţ liber aprofundat şi cuprinzător (DCFTA), ceea ce oferă producătorilor şi exportatorilor din ţara noastră un acces mai bun la cea mai mare piaţă din lume, cea a Uniunii Europene. Cu toții am observat deja că, pe parcursul primelor două luni de aplicare a Acordului, au crescut considerabil exporturile de vinuri, fructe și legume în Uniunea Europeană. Parlamentul European de asemenea a ratificat pe 13 noiembrie Acordul, iar în rezoluţia adoptată cu această ocazie a declarat că Acordul de Asociere nu este scopul final al relaţiei Uniunii Europene cu Republica Moldova, reconfirmând de fapt perspectiva europeană a ţării noastre. Recent în cadrul vizitei la Chişinău a comisarului european Johannes Hahn a fost semnat Memorandumului privind perspectiva financiară pentru următorii 3 ani, prin care UE s-a angajat să ofere Republicii Moldova peste 410 mililoane euro, fonduri care vor fi direcţionate pentru susţinerea implementării Acordului de Asociere. Un alt eveniment de remarcat este finalizarea Gazoductului Iaşi-Ungheni, prima etapă a proiectului care în următorii doi ani va oferi ţării noastre surse alternative de gaze naturale. Acest proiect pune bazele independenţei energetice a Republicii Moldova.

Aş putea să continui lista, dar ceea ce contează mai mult este că Republica Moldova a devenit un partener extern credibil şi un exemplu pentru alte ţări din regiune. Am demonstrat că avem viziune și determinare, în pofida provocărilor de natură internă sau externă. Iar agenda de reforme interne sau proiectele de infrastructură strategică, cum sunt spre exemplu drumurile, au început să dea roade şi astfel să contribuie la schimbarea la faţă a ţării. Mai rămân multe de făcut, dar pentru mine este evident că integrarea europeană este cel mai bun instrument de modernizare a Republicii Moldova.

DW: Republica Moldova trece printr-o perioadă dificilă. Federaţia Rusă a impus mai multe embargouri şi a ameninţat să expulzeze migranţii din ţară. Cum a reuşit să treacă Moldova de aceste probleme? În general, cum sunt relaţiile cu oficialităţile de la Moscova?

Iulian Groza: Din start trebuie să menţionez că Republica Moldova a fost şi va rămâne consecventă în ceea ce priveşte relaţiile sale cu Federaţia Rusă, pledând pentru un dialog corect şi pragmatic cu Moscova, bazat pe respect reciproc şi bună-vecinătate. Cu diferite ocazii, pe parcursul ultimilor ani, înalţii oficiali din Rusia au declarat că respectă opţiunea suverană a Republicii Moldova pentru obiectivul integrării europene şi totodată urmăresc consolidarea relaţiilor bilaterale moldo-ruse, precum şi creşterea balanţei comerciale.

Cu toate acestea, începând cu toamna anului 2013, autorităţile ruse au introdus un embargo nejustificat la vinurile moldoveneşti. În vara anului curent au introdus un embargo la fructe şi legume, iar recent şi la produsele din carne originare din Republica Moldova. Adiţional, de la 1 septembrie, prin interpretare unilaterală a prevederilor Acordului de liber schimb în cadrul CSI şi ocolind de fapt procedurile stabile în acest sens, Federaţia Rusă a introdus taxe vamale pentru 19 categorii tarifare de mărfuri importate din Republica Moldova.

Aş dori să clarific câteva aspecte legat de embargouri. Semnarea Acordului de Asociere, crearea DCFTA cu UE şi în general integrarea europeană a Republicii Moldova urmăresc obiectivul dezvoltării durabile a ţării, având la bază experienţa ţărilor din Europa Centrală şi de Est. În nici un caz asocierea politică şi integrarea economică a Republicii Moldova cu UE nu este orientată împotriva Rusiei. Acordul de Asociere nu contravine aranjamentelor de comerţ liber la care Moldova este parte. Acordul de liber schimb în CSI, Acordul de liber schimb din Europa Centrală (CEFTA) sau noul Acord de liber schimb cu Turcia, ca şi DCFTA cu UE, sunt compatibile deoarece au la bază aceleaşi reguli ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului. Moldova trebuie să îşi diversifice pieţele de desfacere. Liberalizarea comerţului Republicii Moldova cu parteneri din Est, cât şi din Vest, este conformă rigorilor internaţionale şi oferă premize pentru creşterea comerţului în beneficiul tuturor părţilor interesate.

Suntem încrezători că vom depăşi această situaţie şi vom restabili comerţul normal între Republica Moldova şi Federaţia Rusă, așa cum spre exemplu reușim să dezvoltăm comerțul cu Belarus. După mine, embargoul și restricţiile nu sunt cele mai bune instrumente pentru creşterea balanţei comerciale între două ţări. Efectul este exact invers. De aceea, trebuie să continuăm dialogul pe o palieră constructivă pentru a identifica soluţii reciproc acceptabile la toate problemele existente pe agenda bilaterală. Cu cât mai mult vom discuta, cu atât mai puţine neînţelegeri vor rămâne.

DW: Transnistria este un punct vulnerabil al ţării noastre. Ce s-a făcut pentru ca cetăţenii de acolo să se simtă mai aproape de Europa? Ce soluţii sunt ca această regiune să nu fie un impediment în drumul nostru european?

Iulian Groza: Percepem conflictul transnistrean, sau mai bine zis procesul de reglementare a conflictului, nu atât ca vulnerabilitate, cât mai degrabă ca un obiectiv de importanţă prioritară care trebuie să fie realizat. Poziția noastră este binecunoscută și anume: reglementarea politică a conflictului transnistrean, cu acordarea statutului special pentru regiunea transnistreană, în baza principiului suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.

Sunt convins că integrarea europeană, fiind cel mai bun model de modernizare durabilă, va crește într-un termen mediu atractivitatea țării pentru toți cetățenii Republicii Moldova, inclusiv pentru cei care locuiesc în regiunea transnistreană, și va avea impact pozitiv asupra procesului de reglementare a conflictului. Interesul nostru firesc este de a oferi locuitorilor din regiunea transnistreană o alternativă reală la izolare. Cel puțin până acum, această strategie s-a dovedit a fi corectă. Aproape 70 000 de posesori de paşapoarte biometrice din regiune deja pot simți libertatea de a călători liber în UE. Deja peste 1000 de întreprinderi din regiunea transnistreană sunt înregistrate de autorităţile moldoveneşti şi pot sa-şi desfăşoare liber afacerile.

Peste 35% din exporturile din regiune sunt orientate spre Uniuneana Europeană, aproximativ tot atât reprezintă vânzările originare din regiune în restul Republicii Moldova. Vin investiții nu numai din est, dar și din Europa. Aceste rezultate se datorează accesului facilitat pe piața UE, datorită regimului Preferințelor Comerciale Autonome (ATP). Oportunitățile comerciale pentru regiune vor crește și mai mult începând cu 1 ianuarie 2016, când DCFTA cu UE se va extinde și în regiunea transnistreană. Avem la dispoziție puțin mai mult de un an pentru a identifica în dialog cu Tiraspolul o formulă optimă de implementare a prevederilor DCFTA în regiune, luând în calcul particularităţile unui conflict nesoluţionat, pentru care pledăm deja de mult timp.

DW: Ştim că prim-ministrul Moldovei, Iurie Leancă, s-a întâlnit cu oficialii europeni şi a discutat despre agenda europeană a Republicii Moldova pe anul viitor. Ce prevede aceasta? Ce paşi va face ţara noastră anul viitor?

Iulian Groza: Înainte de semnarea Acordului de Asociere, Republica Moldova şi Uniunea Europeană au convenit asupra unei Agende de Asociere care stabileşte prioritățile cheie de implementare ale Acordului în următorii trei ani. Iar la nivel național, Guvernul a adoptat un Plan de Acțiuni detaliat, care ne ajută să asigurăm îndeplinirea acestor priorități. Primul raport de implementare va fi publicat în luna decembrie.

Agenda noastră europeană la nivel național pentru anul 2015 este determinată în primul rând de implementarea Acordului de Asociere și valorificarea DCFTA. Prioritar ne vom axa asupra consolidării statului de drept, continuării reformei în justiție, prevenirii și combaterii corupției la toate nivelurile, atragerii investițiilor străine, ceea ce în consecință va genera mai multe locuri de muncă. În raport cu Uniunea Europeană și statele sale membre vom aprofunda dialogul politic. Astfel, vom strădui asupra creării premizelor necesare pentru depunerea unei cereri de aderare la UE. De asemenea, în contextul relațiilor multilaterale cu UE, vom discuta viitorul Parteneriatului Estic și conveni asupra unor noi obiective ale acestuia cu ocazia Summitului de la Riga din mai 2015.

DW: Care sunt perspectivele şi şansele de aderare a Republicii Moldova la UE? Ce probleme trebuie noi să rezolvăm ca să apropiem această zi?

Iulian Groza: Republica Moldova este o țară europeană, vorbim o limbă europeană, împărtășim valorile și cultura europeană, respectiv viitorul nostru este unul european prin definiție. Articolul 49 al Tratatului Uniunii Europene prevede dreptul nostru de a solicita statutul de membru al UE. Perspectivele noastre depind în proporţie de 90% de noi. Republica Moldova trebuie să confirme în continuare că are viziune și voință de modernizare. În ultimii cinci ani, cred ca am demonstrat că dacă ne asumăm un obiectiv național și lucrăm cu toții pentru a-l realiza, noi reușim.

Implementarea agendei europene menționate ne va oferi argumente ireproșabile pentru ca negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană să fie lansate într-un termen mediu. Doar așa, obiectivul nostru va putea fi sprijinit de statele membre ale UE, care decid în final acceptarea unui nou candidat.