Iulia Motoc: „Fără o dezbatere, nu cred că se poate iniţia un astfel de proiect constituţional!”

Doamna Iulia Motoc a avut amabilitatea să acorde un interviu în exclusivitate pentru Deutsche Welle. Tema: una dintre cele mai importante instituţii este aceea de suspendare a preşedintelui, în opinia Comisiei prezidenţiale de analiză a regimului politic şi constituţional.

Ce recomandă Comisia prezidenţială de analiză a regimului politic şi constituţional din România? De fapt, sunt două propuneri făcute de Comisie şi anume, modificarea art.95 şi 96 din Constituţie. Cum interpretaţi aceste propuneri?

Soluţii pluraliste

Ele se regăsesc în propunerile referitoare la articolele 95 şi 96 în sensul idei noastre fundamentale: soluţii pluraliste. Propunem ca prima soluţie adoptarea exclusivă a modelului francez – păstrarea articolului 96 care se referă la suspendare a preşedintelui numai în cazul în care este pus sub acuzaţie pentru înaltă trădare (infracţiune care nu există în Codul Penal românesc), judecarea sa de Curtea Constituţională şi înlăturarea art. 95.

Mai precis, ce prevede art. 95?

Art. 95 se referă la suspendarea preşedintelui. Art. 96 se referă la punerea sub acuzare pentru înaltă trădare. În tot dreptul constituţional european, nu există o procedură similară l aart. 95 actual din Constituţia României. De aceea, noi aplicăm simetria răspunderii constituţionale. În cazul în care suspendarea preşedintelui eşuează, trebuie să existe o răspundere a Parlamentului, şi anume, dizolvarea de drept. Această prevedere există în Constituţia Austriei şi noi propunem să fie adoptată şi într-o viitoare Constituţie a României. Această soluţie tranşează conflictul între preşedintele şi Camera care a determinat iniţiativa suspendării. Tot referitor la art. 95, mi se pare că ar fi necesară o majorate calificată de 2/3 ca să se iniţieze suspendarea, cu avizul Curţii Constituţionale.

Susţineţi că într-o astfel de redactare constituţională, preşedintele nu ar putea instaura o republică autoritară. De ce?

Există în raportul nostru, „Drepturi şi Libertăţi fundamentale” care nu pot fi suspendate nici măcar în stare de urgenţă. În al doilea rând, raportul între dreptul european şi dreptul românesc rămâne fundamental, tratatele europene prevalând în orice situaţie. Tratatul UE prevede în art.2, 6, şi 7 dispoziţii fundamentale asupra Uniunii.

Demnitatea umană, libertatea, democraţia şi statului de drept.

Art. 2 prevede că aceasta se bazează pe valorile demnităţii umane, libertăţii şi democraţiei şi statului de drept.

Art. 6 se referă la drepturile fundamentale care sunt prevăzute în Carta Drepturilor Uniunii Europene şi pe care noi le-am preluat cu aceeaşi valoare juridică în textul constituţional.

Art. 7 prevede sancţiuni împotriva statelor care nu respectă democraţia şi statul de drept. Între 1999 şi 2000 după venirea la putere a Partidului Libertăţii din Austria au existat sancţiuni bilaterale din partea statelor membre, dar nu s-a aplicat art.7. Ţările membre au avut o lecţie morală de învăţat.

În opinia d-voastră, care ar fi principala cale pentru a determina revizuirea Constituţiei?

Probabil că o propunere din partea Guvernului, dar în acelaşi timp a început să existe o dezbatere calificată legată de aceste propuneri care au fost înaintate în Raportul de analiză al regimului politic al constituţiei.

Dezbatere constituţională?

Fără o dezbatere, nu cred că se poate iniţia un astfel de proiect constituţional!