Italia, noul câmp de luptă al populiştilor

După Brexit şi după alegerea lui Donald Trump, mulţi sunt de părere că alegerile prezidenţiale din Franţa vor fi următorul test pentru democraţiile occidentale. Vor da alegătorii francezi o lecţie usturătoare establishmentului politic, alegând formaţiunea de dreapta Front National? Cu toate acestea, şi referendumul constituţional din Italia, programat să aibă loc pe 4 decembrie, ar putea da mari bătăi de cap principalelor 10 state industrializate. Premierul de la Roma, Matteo Renzi, speră că plebiscitul va conferi Italiei mai multă stabilitate, fiindcă ţara a avut în ultimii 70 de ani 63 de guverne.

Premierul vrea ca sistemul de până acum, cu două Camere ale Parlamentului egale în drepturi, să fie desfiinţat. Preconizată este limitarea prerogativelor Senatului, astfel încât membrii săi să nu mai poată răsturna guverne şi bloca iniţiative legislative. În acest fel, ar spori automat puterile executivului, iar Renzi este încrezător că majoritatea va vota în sprijinul guvernului.

Blocaj legislativ

Italia are unul din cele mai mari parlamente ale lumii, cu un total de 951 de senatori şi deputaţi. Numeroşi legiuitori sunt în principiu adepţii democraţiei reprezentative dar parlamentul, în forma sa actuală, le încurcă socotelile. Sistemul de până acum, cu două Camere egale în drepturi, face posibilă blocarea la infinit a unor proiecte de lege.

"Chiar dacă vrei să schimb numai o virgulă în textul unei legi este necesară o aprobare din partea celeilalte Camere", a explicat pentru DW politologul Franco Povoncello, preşedintele Universităţii John Cabot din Roma. "Italia se luptă cu acest sistem deja de decenii", a adăugat el.

La prima vedere, alegerea pare simplă: Dacă alegi "da", sprijini Partidul Democrat, de guvernământ. Dacă votezi "nu", împiedici guvernul să-şi consolideze puterea.

Premierul Renzi a anunţat deja că va demisiona în cazul în care majoritatea va vota împotrivă. Astfel, el a cuplat referendumul cu un vot de încredere acordat cabinetului său. În ultimele săptămâni, Renzi a bulversat electoratul, încercând iniţial să revină asupra anunţatei demisii în caz de eşec, dar a sfârşit prin a-şi reitera poziţia cunoscută. 

Solitar la vârf

Potrivit sondajelor actuale, cei care intenţionează să voteze împotrivă la referendum sunt majoritari. Dar succesul referendumului pentru Brexit şi alegerea lui Trump în SUA au arătat că demoscopii se pot şi înşela. Cert este însă că Renzi se confruntă cu presiuni din două direcţii: pe de-o parte din partea dreptei conduse de fostul premier Silvio Berlusconi, şi pe de alta din partea nebuloasei formaţiuni populiste de stânga, Mişcarea Cinci Stele (M5S).

Luca Verzichelli, profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Siena, evidenţiază că decizia lui Renzi de a cupla referendumul cu un vot de încredere în guvern a fost "o eroare strategică, fiindcă, în mod paradoxal, unii din adversarii lui Renzi provin şi din propriul său partid politic". Tabăra de centru-dreapta, stânga radicală, partidele mici, chiar şi democraţii - cu toţii sunt împotriva premierului, a mai explicat Verzichelli. Iar în cazul în care guvernul Renzi va fi trântit, haosul va fi mare, fiindcă toate aceste formaţiuni nu pot conveni altceva în afara votului negativ.

Ambele tabere de opoziţie, atât M5S cât şi dreapta lui Berlusconi evită să adopte un program clar. Aceasta arată, o dată în plus, cât de complexă este situaţia momentană pe scena politică de la Roma. Beppe Grillo, purtătorul de cuvânt şi starul formaţiunii euro-sceptice M5S s-a bucurat pe blocul său de alegerea la casa Albă a lui Donald Trump. El a anunţat: "Ziariştii şi intelectualii establishmentului politic sunt adevăraţii idioţi şi populişti(...)".

Berlusconi, în schimb, care şi el îndeamnă la un vot negativ, l-a calificat recent pe Renzi, în cadrul unui interviu oferit "RTL Radio" drept "singurul lider politic" pe care îl mai are Italia.

Ofensiva populiştilor din Italia este la fel de îngrijorătoare ca şi cea existentă în marea Britanie sau SUA, a declarat Verzichelli. El se teme de o avalanşă provocată atât de populiştii de stânga cât şi de cei de dreapta, care va genera " o nouă perioadă de nesiguranţă economică". Datoriile Italiei se cifrează deja la mai bine de 135 la sută din Produsul Intern Brut.

Deşi, potrivit sondajelor, cei care intenţionează să voteze împotrivă sunt majoritari, un sfert din electorat este încă indecis. Pentru fiecare vot din acest segment luptă acum Renzi, printr-o serie de mitinguri şi apeluri de-a dreptul disperate. Simpatizanţii taberei guvernamentale speră că indecişii vor vota până la urmă cu "da", împiedicând astfel venirea la putere a M5S, o formaţiune lipsită de experienţă guvernamentală.

Elizabeth Schumacher / ia