1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate

Italia: Noi ce ne facem fara criza?

Guvernele occidentale cheltuie miliarde pentru salvarea economiei, dar Berlusconi mizeaza pe optimism si se poarta ca si cum criza nici nu ar exista. Italienii sunt relaxati deocamdata. Dar mai incolo ce se vor face?

default

Giulio Tremonti, ministrul finanţelor

Realitatea este oricum numai roza nu! Economia Italiei a scazut cu 1,8% in al patrulea trimestru din 2008 in raport cu trimestrul anterior. Poate nu suna a mult, dar este cea mai mare contractie a PIB-ului italian din 1980 incoace. Mai devreme de anii ’80 nu putem analiza situatia pentru ca abia atunci au inceput statisticile economice... In raport cu trimestrul al patrulea din 2007 productia interna a Italiei a scazut chiar cu 2,6%, din nou un record. Expertii Comisiei Europene se asteapta ca anul 2009 sa aduca un minus de aproximativ 2% si nici macar nu ar fi asa rau. Pentru prima data de la crearea UE Italia s-ar situa de-a dreptul la mijlocul clasamentului recesionist si chiar s-ar plasa mai bine decat Germania si Marea Britanie.

Spiritul latin nu paraseste nici pe departe Italia. Un expert financiar din Milano declara recent ca “Italia este obisnuita cu o economie stagnanta”. Iar o societate obisnuita cu declinul “va suporta mult mai bine o scadere de la crestere zero la -2%”, pe cand alte popoare nu vor putea avea o atitudine asemanatoare atunci cand cad brusc de la +3% la -3%, afirma analistul UniCredit.

Asa s-ar putea explica asadar stiintific de ce criza financiara si economica internationala nu s-a rasfrans mai deloc asupra starii de spirit a italienilor. Intervievat de reporteri, un vanzator la un chiosc din Roma le spunea acestora ca “noi suntem in criza din 2001 incoace, dar in ultimul an nu s-au schimbat prea multe pe aici”.

Aoleu, fuge criza!

In mod traditional, economia italiana este mult mai precauta decat vecinele sale sau altfel spus nu prea ii plac riscurile. Aceasta atitudine duce automat la un grad de acceptare mai mare a unei rate de crestere mai mici. Bancile italiene o duc mai bine decat alte institutii financiare europene datorita politicii ultraconservatoare de acordare a creditelor. Italienii locuiesc in majoritatea lor in case deja achitate, au economii la banci si nu au trebuit sa suporte sub forma de ajutor decat o fractiune infima din datoriile membrilor familiei din SUA sau Marea Britanie.

Asa ca premierul Silvio Berlusconi a reactionat extrem de modest la amenintarea crizei economice in tara sa: doar 80 de miliarde EUR au fost alocate de la bugetul central pentru un pachet de ajustare conjuncturala, de cateva ori mai putine decat in state precum Germania sau Franta.

Unii economisti l-au criticat pe patronul clubului AC Milano afirmand ca este mult prea putin, mai ales ca pachetul de masuri aprobat contine si unele mai vechi pe langa cele noi generate de actuala criza. Dar oamenii par multmiti de politica de la Roma. Berlusconi conduce detasat in sondajele de opinie, iar dupa retragerea liderului opozitiei, Walter Veltroni, seful Forza Italia pare mai puternic ca oricand. Intre timp insa se profileaza cel mai infricosator aspect al crizei economice si financiare din Italia. Un secretar de stat in ministerul de finante si-a pus recent intrebarea: “Noi ce ne facem fara criza? Ceilalti o sa-si revina foarte repede si noi iar ajungem de caruta”...