Italia în prag de alegeri. Criză? Care criză? | Europa | DW | 28.02.2018
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Italia în prag de alegeri. Criză? Care criză?

Băncile simt povara creditelor neperformante, iar statul pe cea a datoriei publice. Ministrul italian al Finanţelor constată că în circumscripția sa din Siena nu e chiar aşa de rău.

Siena, orașul pitoresc din Toscana, găzduiește cea mai veche bancă din lume, care încă supravieţuieşte. Fondată în 1472, banca „Monte dei Paschi Banca di Siena“, a fost creditorul celor mai săraci şi al armatei. În 2016, Monte dei Paschi, așezată pe un munte uriaș de credite neperformante, a fost aproape de faliment. Statul italian a trebuit să salveze a treia bancă din ţară cu aproximativ 4 miliarde de euro. Între timp, Monte dei Paschi şi-a mai revenit, dar numai pentru că statul a preluat pachetul majoritar de acțiuni în 2017. Criza pare a fi evitată, dar mai multe sucursale trebuie închise, iar numeroşi angajați vor fi concediați. Valoarea creditelor care trebuie plătite se ridică la uriaşa sumă de 64 de miliarde de euro, care se află însă în scădere.

Pier Carlo Padoan

Pier Carlo Padoan

Chiar aici, în Siena, epicentrul crizei bancare italiene, candidează pentru un loc în Parlament ministrul de Finanțe italian, Pier Carlo Padoan. Padoan, care s-a alăturat recent Partidului Social Democrat, a fost responsabil de salvarea băncii. „Povestea creditelor neperformante se îndreaptă spre un final fericit. Rata creditelor neperformante este cu 25 la sută mai mică decât în urmă cu un an. Acest lucru se datorează şi acțiunilor guvernului. Nu văd nicio criza bancară în Italia în acest moment“, a spus Pier Carlo Padoan într-un interviu acordat Deutsche Welle.

Băncile nu ar conta aproape deloc în alegeri

Faptul că, în urmă cu câteva săptămâni, o altă instituţie financiară - Banca Carige din Genova - a fost aproape de prăbuşire, îl pune în dificultate pe ministru. În general, acest subiect important nu joacă aproape niciun rol înainte de alegeri, se plânge profesorul în economie Ruggero Bertelli de la Universitatea din Siena. Deoarece economia italiană creşte ușor în acest moment, iar șomajul scade într-o oarecare măsură, criza bancară nu mai ocupă prim-planul dezbaterilor. Este drept că Monte dei Paschi și alte bănci par să îşi fi revenit, însă există în continuare probleme structurale nerezolvate, a declarat economistul pentru DW. "Există prea multe bănci mici, care trebuie să fuzioneze și multe sucursale trebuie închise pentru a diminua costurile", consideră el.

În Toscana, ministrul de Finanțe îl va înfrunta pe candidatul "Mișcării Cinci Stele". Leonardo Franci este expertul financiar al acestei formaţiuni. El îl contrazice pe ministrul de Finanțe: "Problema creditelor neperformante nu a fost încă rezolvată, bilanțurile băncilor sunt romanţate. Avem nevoie de o soluție europeană la această problemă". Leonardo Franci propune ca Uniunea Europeană să cumpere împrumuturile băncilor italiene. Băncile din Italia nu ar mai trebui să fie salvate cu banii contribuabililor din Italia, a spus Franci. Băncile și-ar fi asumat prea multe riscuri și ar fi evaluat pur şi simplu eronat creditele, spune politicianul. O abordare mai radicală este apărată de candidatul coaliției de extremă dreapta din Siena, Claudio Borghi de la "Lega". El dorește să naționalizeze complet Monte dei Paschi și să forțeze banca să acorde mai multe împrumuturi întreprinderilor mici. "Stânga a distrus cea mai veche bancă din lume şi acum pretinde că ar fi salvat-o", afirmă Borghi.

Scăderea datoriei publice, prioritate generală. Dar cum?

Alegătorii italieni care vor decide, duminica viitoare, componenţa viitorului Parlament, ar trebui să ţină cont şi de o altă criză serioasă - datoria publică -, spune Ruggero Bertelli. Acest lucru nu se prea întâmplă, în campania electorală fiind vorba mai ales despre cadouri fiscale și cheltuieli sociale mai mari, pe care statul italian, îndatorat aproape total, aproape că nu le poate susţine. Potrivit lui Bertelli, toate partidele promit să reducă datoria, care reprezintă mai mult de 130% din PIB. "Scopul este clar, dar nu este clar cum poate fi atins".

"Treaba cu datoriile o vom gestiona într-un fel", crede ministrul de Finanțe Pier Carlo Padoan. „Afirmația că Italia va exploda am auzit-o deseori în cariera mea. Nu s-a întâmplat niciodată. Italia este rezistentă. Desigur, datoriile sunt mari, însă ele nu continuă să crească, ci încep să scadă. Am revenit pe creştere, iar Italia contribuie la stabilitatea zonei euro", spune Padoan.

Datoria publică trebuie redusă. Acest lucru este limpede și pentru Lenoardo Franci de la Mişcarea Cinci Stele. Trebuie şterse cheltuielile inutile, iar Uniunea Europeană are o obligație în acest sens. Mişcarea Cinci Stele, care a abandonat apelul de părăsire a comunităţii monetare, consideră că UE ar trebui să sprijine Italia. "Nu mai dorim să părăsim zona euro, nu ar fi o soluție, dar vrem să negociem în forță în Europa, astfel încât țările mediteraneene să poată trăi mai bine". Franci nu a dorit să explice la ce se referă. Reducerea datoriei, așa cum a cerut candidatul de vârf de la Mişcarea Cinci Stele, Luigi di Maio, nu este în discuție pentru candidatul din Siena. "Aceasta ar fi ultima modalitate de a ne ataca speculanții internaționali". Italia o poate face pe cont propriu, consideră Leonardo Franci. "Italia este de fapt bogată, avem multe familii bogate, trebuie să reducem cheltuielile și să stimulăm cererea internă".

Nevoia unui guvern stabil

Pentru profesorul Ruggero Bertelli este clar că reducerea datoriilor poate fi eficientă numai dacă economia italiană continuă să crească în mod constant. În prezent, creșterea este de numai 1%, mai slabă decât creşterea înregistrată în întreaga zonă euro. Un rezultat electoral neclar ar putea pune în pericol chiar şi această creștere timidă, avertizează Bertelli. "În prezent avem un moment bun în economie, care nu ar fi bine să fie întrerupt de alegeri. Trebuie să existe un guvern de coaliție cât mai curând posibil, chiar dacă toate partidele spun că vor să guverneze singure".

Bernd Riegert/ vd

Vă mai recomandăm