1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Istoria celor 20% de încredere risipită

Preşedintele, Traian Băsescu, a recunoscut recent că a făcut greşeli mari, dar fără să mai spună că acestea l-au costat aproximativ 20% din susţinerea alegătorilor.

default

Preşedintele Traian Băsescu, risipitorul de procente electorale

Preşedintele Traian Băsescu deţinea într-adevăr în septembrie 2008 60% din intenţiile de vot ale alegătorilor, potrivit unui sondaj de opinie realizat de Metro Media Transilvania. La acea dată, candidatul PSD, Mircea Geoană, avea un scor insignifiant de 6%, iar despre Crin Antonescu încă nici nu se vorbea.

După un an, lucrurile s-au schimbat în mod semnificativ. Preşedintele în exerciţiu avea, după un sondaj INSOMAR din iulie 2009, 35,7%, iar Mircea Geoană 29,6%. Potrivit unui sondaj CURS din iulie-august 2009, Traian Băsescu aduna 33% din intenţiile de vot şi Mircea Geoană 27%.

Căderea aceasta abruptă a popularităţii preşedintelui s-a produs însă mai ales din luna ianuarie a acestui an, atunci cînd Traian Băsescu mai aduna încă 57% din intenţiile de vot, după cum indica un sondaj INSOMAR. Din ianuarie şi pînă acum, Traian Băsescu a fost redus practic la susţinerea electorală a PD-L, care înregistrează la rîndul său 32,6%.

Situaţia este binecunoscută de strategii electorali ai preşedintelui, care l-au sfătuit să candideze ca independent, susţinut de PD-L, în aşa fel încît să se poată adresa cu mai multă uşurinţă electoratului altor partide.

Dar de ce nu mai are preşedintele trecere printre simpatizanţii altor grupări decît PD-L ? Un răspuns posibil a fost sugerat de însuşi Traian Băsescu, care a recunoscut că a greşit cînd a promulgat legea de majorare a salariilor profesorilor.

Partizanatul excesiv

În toamna anului trecut, preşedintele trecea încă drept un politician care depăşeşte partidele politice şi întrucîtva se opune acestora. Imaginea aceasta a fost consolidată puternic de discursul anticorupţie, de propulsarea în administraţie a unor personalităţi ale societăţii civile (Andrei Pleşu, Monica Macovei, Horia Roman Patapievici, Renate Weber) şi, nu în ultimul rînd, de modul energic în care a promovat legea votului în circumscripţii uninominale.

Mircea Dan Geoana Ex Außenminister Rumänien

Candidatul PSD la preşedinţie, Mircea Geoană, pe locul doi în sondaje

Prin această lege a votului majoritar, Preşedintele se opunea întrucîtva propriului partid care, în ciuda declaraţiilor de circumstanţă, rămăsese credincios proporţionalităţii. A fost vizibil că PD-L nu a susţinut cu prea mare entuziasm referendumul pe tema reformei electorale, care a eşuat doar din cauza unei insuficiente mobilizări la urne.

Dar din clipa în care a promulgat legea de suplimentare a salariilor cu 50%, Traian Băsescu a părut să devină un agent electoral al PD-L. Acest lucru nu a fost bine perceput de la bun început, dar din clipa în care criza economică s-a făcut simţită s-a vădit că promisiunile din campania electorală nu pot fi ţinute. Dacă în ianuarie 2009 Traian Băsescu mai avea încă 57% (INSOMAR), ulterior avea să scadă la 39,2%, (aprilie, INSOMAR) şi apoi la la 35,5% (iulie, INSOMAR).

Sacrificarea electoratul maghiar

Scăderea aceasta se explică şi prin pierderea electoratului maghiar (cel puţin 5%). În anii anteriori Traian Băsescu reuşise prin discursul anticorupţie şi conduita anti-partide să-şi atragă simpatia secuilor şi a unor militanţi tineri cu viziune etică radicală, ca aceia grupaţi în jurul pastorului Tőkés László. În plus, UDMR, graţie influenţei pe care o exercitase asupra cabinetului Năstase, blocase înfiinţarea altor partide maghiare şi, de aceea, Traian Băsescu păruse pentru opozanţii acestei grupări o mare speranţă.

Ulterior însă, preşedintele va adopta un ton dur faţă de revendicările autonomiste şi va lua decizia de a nu recunoaşte independenţa provinciei Kosovo, cu trimitere transparentă la situaţia zonelor tradiţional secuieşti. La începutul acestui an relaţia dintre electoratul maghiar şi Traian Băsescu coborîse la temperatura îngheţului.

Totuşi Traian Băsescu a reuşit să păstreze în Transilvania un avans considerabil asupra principalilor săi contracandidaţi, poate tocmai datorită faptului că şi-a atras electoratul românesc cu accente naţionaliste. Imaginea unui preşedinte care se opune „sfîşierii“ ţării a resuscitat pesemne vechi sentimente care nu au dispărut cu totul. Crin Antonescu a declarat la Baia Mare că în Ardeal se află pe locul al doilea în preferinţele electoratului, dar la distanţă foarte mare de preşedintele Traian Băsescu ( AMOS news).

Se poate spune, în concluzie, că preşedintele Traian Băsescu a fost un mare risipitor şi întrebarea este dacă, de aici înainte, îşi mai poate permite acest lucru.

Autor: Horaţiu Pepine
Redactor: Ovidiu Suciu