1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Israelul, Iranul şi serviciile secrete

Moartea unui nonagenar, născut în România, ar fi trecut în mod normal neobservată, în ciuda faptului că omul, pe numele său Sammy Ofer, conducea lista celor mai bogaţi israelieni din lume, ca posesor al unei mari averi.

default

Sammy Ofer şi fiul său

Dar magnatul evreu s-a aflat în ultimele săptămâni în centrul unui scandal ale cărui proporţii nu încetează să crească. Mai întâi s-a descoperit că un petrolier al concernului fraţilor Ofer a ajuns în posesia Iranului.

Or, statul persan e condus de un preşedinte plin de ambiţii nucleare extrem de stranii, pentru un stat bogat în petrol, care nu s-a mulţumit să nege frecvent exterminarea evreilor europeni în Holocaust ci a mai şi ameninţat în repetate rânduri Israelul cu genocidul.

După ani de zile de negocieri zadarnice, puterile occidentale au reuşit în cele din urmă să impună sancţiuni internaţionale, menite să determine Iranul să-şi modifice politica nucleară.

Că America nu apreciază concernele care încalcă embargoul anti-iranian se înţelege de la sine. Încât nu e de mirare că şefa diplomaţiei americane, Hillary Clinton, a anunţat că grupul fraţilor Ofer este una din 7 companii care urmează să fie penalizate pentru violarea sancţiunilor impuse Iranului.

Mai greu de priceput este motivul pentru care o firmă israeliană s-ar deda comerţului cu duşmanii cei mai neînduplecaţi ai statului evreu. Ai cărui oficiali nu obosesc să atragă atenţia asupra primejdiei mortale pe care o reprezintă teocraţia iraniană.

Dar banii sunt adesea un stimulent imens. Poate chiar irezistibil.

Cu toate acestea, concernul israelian a respins învinuirile, afirmând că n-ar fi vândut nimic Republicii Islamice. Nava pare să fi fost achiziţionată de un intermediar arab înainte de a ajunge în Iran.

Or, şi mai rapizi în a nega orice tranzacţie cu entitatea sionistă au fost mulahii persani, ce dirijează de la Teheran varii organizaţii islamiste şi formaţiuni teroriste din Orientul Mijlociu, precum gruparea palestiniană Hamas, ori formaţiunea şiită Hizbollah, care controlează Libanul.

Dar poate chiar mai îngrijorătoare s-a dovedit, în contextul acestei afaceri, decizia unui parlamentar israelian. Şeful Comisiei economice din Knesset, Carmel Shama Hacohen, a oprit scurt dezbaterile programate să aibă loc în parlament pe marginea posibilei implicări a guvernului de la Ierusalim în afacerile cu Iranul ale firmei fraţilor Ofer.

Înainte de a sugruma dezbaterile care tocmai începuseră în şedinţa comisiei economice, şeful acesteia a primit o misterioasă notă. Nu se ştie nici din partea cui, nici ce anume conţinea însemnarea.

Inutil de subliniat că insolita sa decizie, lipsită de orice precedent în istoria parlamentarismului israelian, n-a făcut decât să alimenteze speculaţiile privind substratul manevrelor prin care petrolierul fraţilor Ofer a ajuns într-un port iranian.

Nu se ştie în ce măsură abrupta suspendare a şedinţei ar putea indica implicarea serviciilor secrete israeliene în eventuala tranzacţie cu Iranul. Iniţial se afirmase că guvernul de la Ierusalim ar fi ordonat-o. Circulă zvonuri insistente, lansate de alt parlamentar, potrivit cărora petrolierul israelian ar fi avut o misiune de spionaj, ceea ce ar explica încurcătura şi tăcerea conducerii concernului şi ale oficialilor statului evreu.

Clar este, în schimb, că o democraţie precum cea israeliană, nu-şi poate câtuşi de puţin permite o asemenea desconsiderare a propriilor parlamentari.

Apoi, nu e posibil să se ceară unei lumi întregi să ia măsuri din ce în ce mai aspre contra iranienilor, în timp ce ţara cea mai grav ameninţată de aceştia din urmă îşi continuă fără vreo jenă, rentabilele afaceri cu ei.

În fine, dacă la mijloc e o manevră a Mossadului, e destul de greu de înţeles de ce serviciile secrete israeliene nu-şi coordonează mai eficient operaţiunile cu americanii.

Autor: Petre M. Iancu

Redactor: Rodica Binder