1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Israelul şi elita politică germană

Paulskirche a găzduit o manifestare de sărbătorire a împlinirii a 60 de ani de la fondarea Israelului. La ampla reuniune au luat parte miercuri numeroşi demnitari politici şi diplomaţi germani.

default

Preşedintele Bundestagului german, Norbert Lammert

Cum vede suprastructura politică germană cele 6 decenii de existenţă a statului evreu?

Consiliului Central al Evreilor din Germania, Societatea de prietenie germano-israeliană şi Societatea pentru dialogul dintre creştini şi evrei au organizat la Paulskirche, (biserica Sfântul Pavel din Frankfurt) o manifestare de sărbătorire a împlinirii a 60 de ani de la fondarea Israelului.

La ampla reuniune au luat parte miercuri numeroşi demnitari politici şi diplomaţi germani. Iar Preşedintele Bundestagului german, Norbert Lammert, a rostit principalul discurs.

Ca şi în alte ocazii similare, alături de demnitari aparţinînd tuturor partidelor democratice au participat la ceremonia aniversară din celebra Paulskirche exponenţii întregii elite germane.

Liderul Societăţii de prietenie germano-israeliene, Johannes Gerster, a deplâns ameninţările care confruntă în continuare Israelul – în special voinţa Iranului şi a mişcărilor extremiste susţinute de regimul de la Teheran, de a distruge statul evreu. El a cerut întregii lumi arabe să recunoască dreptul la existenţă al Israelului, iar populaţiei germane să se opună clar oricăror tendinţe antisemite. El a regretat în context frecventa „răsturnare a relaţiei dintre cauză şi efect”, operată de cei mai virulenţi critici ai Israelului, care condamnă orice tentativă a statului evreu de a se apăra de terorism.

Cuvinte calde de prietenie şi solidaritate cu Israelul a rostit şi primarul oraşului Frankfurt, Petra Roth.

Şefa Consiliului Central al Evreilor din Germania, Charlotte Knobloch, a amintit la rândul ei de multimilenarul vis evreiesc al revenirii în patria, din care evreii au fost alungaţi cu 2000 de ani în urmă.

Elogiind eforturile uriaşe necesare edificării statului israelian modern, ea a evidenţiat miracolul reconstrucţiei unei ţări, a cărei existenţă a calificat-o drept „victorie a ideii de stat democratic asupra demenţei rasiste şi totalitare a regimului nazist”.

„Paulskirche”, a spus Knobloch, „este pentru germani un simbol al drepturilor omului şi al democraţiei liberale”. Israelul respectă aceste drepturi, fiind o democraţie care, deşi doreşte pacea e obligată să ţină piept unui război asimetric, terorist şi ameninţărilor din nord şi din sud, din partea unor fundamentalişti religioşi. Ea a condamnat atitudinea celor care atribuie Israelului întreaga vină pentru conflictul din regiune, în loc să critice efectele „corupţiei elitei extremiste palestiniene, din Hamas, care investeşte ajutoarele europene în achiziţia de arme”.

Ambasadorul israelian la Berlin, Yoram ben Zeev, a evidenţiat ambivalenţa religiilor, în baza cărora se poate justifica deopotrivă sentimentul iubirii şi ura. El a subliniat că Israelul nu le va permite duşmanilor săi să-l distrugă şi a lansat un apel de pace palestinienilor. Ca şi antevorbitorii săi, diplomatul israelian a citat-o pe şefa executivului german, a salutat parteneriatul Israelului cu Germania, căreia i-a mulţumit şi a reliefat comunitatea de valori politice şi culturale liberale împărtăşite de cele două ţări.

În fine, Preşedintele Bundestagului a felicitat Israelul, unica democraţie din Orientul Mijlociu. El a început prin a evoca istoria relaţiilor germano-evreieşti, evidenţiind ceea ce Norbert Lammert a calificat drept un miracol al istoriei, în speţă renaşterea acestor raporturi şi apariţia unei prietenii ce părea cu totul imposibilă după Holocaust. Statul israelian, a spus el, „s-a născut din cenuşa sistemului concentraţionar nazist”, în timp ce a doua democraţia germană, respectiv Republica Federală, s-a ivit pe ruinele sistemului totalitar care-l crease. Odată cu accesul la putere, acum 6 decenii, al vizionarilor lideri ai celor două state, David Ben Gurion şi Konrad Adenauer, s-au putut pune bazele refacerii raporturilor dintre cele două naţiuni.

Lammert s-a arătat impresionat de stabilitatea, de care a dat dovadă democraţia statului evreu, în ciuda uriaşelor ameninţări confruntîndu-l încă de la înfiinţare. El a deplîns absenţa păcii în Orientul Mijlociu, securitatea precară a statului evreu şi cele 7 războaie pe care Israelul a fost nevoit să le poarte de când s-a înfiinţat.

Pe de altă parte el a deplâns incapacitatea israelienilor de a încheia un acord de pace cu palestinienii, şi a menţionat ceea ce, potrivit lui, este răspunderea statului evreu pentru situaţia lor grea. Demnitarul german a evocat şi dezbaterea israeliană, privind utilitatea anumitor măsuri de apărare, riscînd, prin duritatea lor, să alimenteze extremismul palestinian.

Lammert a condamnat totodată primejdia reprezentată de „Iran, o ţară condusă de un regim antisemit cu ambiţii nucleare” şi a subliniat că, „dacă există o serie de puncte negociabile, existenţa statului evreu nu face parte dintre ele”. În fine, el a elogiat stadiul foarte avansat al relaţiilor germano-israeliene, scoţînd în evidenţă faptul că, în Europa, Germania a devenit cel mai mare prieten al Israelului.