Islamul în Germania - o dezbatere tot mai controversată

Thilo Sarrazin, fostul ministru regional de Finanţe al Berlinului şi până de curând membru în Consiliul de Administraţie al Deutsche Bank, a scris o carte care a bătut recordul la vânzări. "Germania se autodesfiinţează", acesta este titlul cărţii, şi pentru această desfiinţare autorul consideră vinovat islamul şi o imigraţie a musulmanilor scăpată de sub control. El scrie că majoritatea musulmanilor au alte valori decât germanii iar Allah este pentru ei mai presus de statul de drept. Acesta ar fi motivul pentru care Germania se autodesfiinţează, dacă nu lansează o dezbatere activă privind imigraţia şi integrarea.

Prin aceste teze, Sarrazin a atras asupra sa critici vehemente. Nu puţini sunt cei care-l contrazic. De pildă sociologul Michael Bommes, profesor la Universitatea Osnabrück, apreciază că agitaţia din jurul islamului demonstrează că oamenii încă nu au înţeles că Germania a devenit demult o ţară de imigraţie cu o complicată multitudine de valori şi aşteptări. El a explicat:

"Că în Europa au pătruns religii cum ar fi islamul are legătură cu imigraţia internaţională modernă. Musulmanii şi islamul trebuie să ţină cont de asta. De partea celalată, şi statele europene trebuie să se pregătească să găsească noi aranjamente pentru compromisurile pe care le-au găsit de-a lungul istoriei între politică, drept şi religie, fiindcă acum a apărut, suplimentar, islamul."

Numeroşi germani sunt neliniştiţi fiindcă modul lor de viaţă pare să fie ameninţat prin însăşi prezenţa islamului. Îi irită mai ales baticul şi voalul femeilor musulmane, făcându-i să se întrebe dacă nu cumva aceste femei sunt oprimate. Un studiu întocmit şi publicat recent de fundaţia Friedrich Ebert reflectă aceste îngrijorări.

Oliver Decker, şeful echipei care a realizat sondajul, vorbeşte despre creşterea foarte accentuată, de la 34 la peste 50 la sută, a celor care aprobă puncte de vedere antiislamice. Navid Kermani, islamolog, este de părere că această evoluţie a fost provocată de teama germanilor că îşi pierd propria identitate.

"Identitatea se formează mereu prin delimitarea de ceva străin. Islamul este foarte la îndemână pentru a juca acest rol, fiindcă ce altceva să şi ia? Procesul ca atare este un proces foarte natural, care nu trebuie înfierat ci descris şi care, ca multe altele, poartă un însemnat potenţial de violenţă, fiindcă atunci când se defineşte o altă identitate, aceasta devine rapid un duşman."

Chiar dacă unii specialişti apreciază că dezbaterea din jurul islamului se poartă mult prea superficial, majoritatea occidentalilor neştiind mai nimic despre diversele izvoare ale acestei religii şi nerealizând diferenţa dintre musulmanii moderaţi şi cei radicali, ea nu a apărut întâmplător.

Un motiv este acela că şi în Orientul Apropiat religia capătă o însemnătate din ce în ce mai mare. După ce numeroase state din lumea islamică au fost guvernate până în anii 80 ai secolului trecut de politicieni seculari, acum au apărut din nou politicieni cu motivaţie religioasă. Acest fenomen nu a trecut neobservat în vest, afirmă acelaşi Navid Kermani, care adaugă:

"Chestiunea este că a apărut tendinţa de a da retroactiv o motivaţie religioasă problemelor politice şi sociale inclusiv în Orientul Apropiat, chiar dacă acesta este un conflict teritorial. Cu câţiva ani în urmă religia nu a jucat un atât de mare rol, a nu se uita că mişcările de rezistenţă erau mai ales mişcări seculare, naţionale. Acum, religia vine să confere o nouă dimensiune conflictului, făcându-l imposibil de soluţionat."

Autor: Kersten Knipp / Ioachim Alexandru
Redactor: Robert Schwartz