1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Islamismul în acţiune

Un potenţial preşdinte islamist al turciei, pakistanul şi extremismul musulman precum şi atentatul asupra unui tren rusesc - iată principalele subiecte ale presei occidentale de miercuri

default

Ministrul de externe Abdullah Gul; contenciosul nu e însă el, ci basmaua soţiei sale

Premierul turc Erdogan vrea în fine să se asigure că deţine realmente puterea. Altimenteri, scrie ziarul austriac Kurier, „ar fi putut propune alt candidat, mai puţin controversat, decît Abdullah Guel, pentru funcţia de preşedinte al Turciei. Nominalizarea lui constrînge armata, care păzeşte sistemul secular al statului, să adopte una dintre cele mai importante decizii din istoria ei: va accepta ea oare, fie şi scrîşnind din dinţi – voinţa democratic legitimată a guvernului islamist?”

Iată întrebarea pe care şi-o pun mulţi observatori. Financial Times Deutschland relevă că basmaua pe care o poartă demonstrativ soţia lui Guel – o musulmană practicantă – „provoacă oroarea militarilor turci. Dar generalii n-au opţiuni”, mai evidenţiază cotidianul german, „fiindcă un puci împotriva proaspăt realesului partid guvernamental islamist ar stîrni revolta UE şi-ar risca să işte o gravă criză economică”. In opinia ziarului, slăbirea elitei kemaliste, laiciste, a Turciei, de către islamişti n-ar constitui o dramă, devreme ce formaţiunea guvernamentală turcă s-a dovedit în trecut moderată, liberală şi reformistă. Şi Frankfurter Allgemiene Zeitung crede că e probabil ca Guel să treacă de această dată de obstacolele din calea ocupării fotoliului prezidenţial al Turciei dar avertizează că insistenţa de a-l plasa în fruntea statului pe un demnitar a cărui soţie poartă în public basmaua musulmană „va amplifica neliniştea şi gîlceava politică”.

Islamismul figurează la loc de frunte şi editorialele consacrate aniversării celor 6 decenii de la independenţa Indiei şi Pakistanului. Ziarul alsacian DNA relevă „ameninţarea islamistă”, care pluteşte asupra Pakistanului. „Ţara e dominată de militari şi serviciile secerete, care joacă permanent un joc dublu, luptînd împotiva teroriştilor musulmani din regiunea de frontieră afgană pe de o parte, în timp ce, pe de alta, sprijină alte grupări extremiste islamice situate ceva mai departe de graniţă. Pakistanul, cea de-a două ţară musulmană, ca mărime, din lume, ar putea cădea oricînd pradă islamismului, ceea ce ar fi o catastrofă”, conchide ziarul citat.

Iar olandezul Volkskrant scoate în evidenţă uriaşa diferenţă dintre India şi Paksitan, care au apărut din acelaşi trunchi istoric, dar au apucat-o pe căi diametral opuse. „India se bucură de o democraţie funcţională şi de o creştere economică irepresibilă”, în vreme ce la putere în Pakistan e o dictatură militară instaurată printr-o lovitură de stat, iar „divergenţele etnice şi religioase ameninţă în permanenţă stabilitatea ţării”.

Editorialiştii mai abordează şi atentatul asupra căilor ferate ruse, atentat care, potivit ziarului moscovit Vedemosti, „nu va avea doar un impact economic negativ, ci va servi şi aparatului (represiv) al Rusiei ca mijloc de propagandă antiteroristă” şi antiextremistă. Dresdener Neueste Nachrichten critică sever politica preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin. Perpetuarea, de către Putin, „timp de ani de zile, a brutalei pofensive anticecene a creat acel potenţial de violenţă care a convins populaţia rusă să accepte în lupta antiteroristă abandonarea libertăţii presei, restrîngerea parlamentarismului şi persecutarea opoziţiei. Încît e posibil, ca după atîta timp, conflictul cecen să fi devenit realmente nerezolvabil”, mai scrie ziarul din dresda. Dar cotidianul subliniază simultan, că, „pentru societatea civilă a Rusiei continua erodare şi sistematica marginalizare a valorilor democraţiei reprezintă un pericol mult mai mare decît violneţele cîtorva extremişti”.