Ischinger: SUA trebuie să înţeleagă valoarea UE

La cea de 53-a ediţie a Conferinţei de Securitate de la München sunt aşteptaţi peste 500 de participanţi. De la conferinţa de anul trecut până acum, lumea s-a schimbat radical. Astăzi vorbim nu doar despre Brexit şi "Fake News", ci şi despre alegerea lui Donald Trump în funcţia de preşedinte al Americii. Prin urmare, colaborarea între Europa şi Statele Unite începe să fie pusă la îndoială. Foarte neclar este şi viitorul colaborării în cadrul NATO, după ce noul lider de la Casa Albă a catalogat Alianţa drept o structură caducă. Toate aceste lucruri clatină serios temelia valorilor occidentale. În plus, Trump merge pe o cale neclară în relaţia cu Rusia, trezind, astfel, temerile multor ţări europene.

Organizatorul şef al Conferinţei pentru Securitate de la München, diplomatul de carieră Wolfgang Ischinger a declarat că "numărul semnelor de întrebare în planul politicii externe nu a fost nicicând mai mare decât acum".

Claritate în relaţia cu Trump

47 de miniştri de externe, 30 ai apărării şi 90 de parlamentari vor fi prezenţi la München, cu ocazia reuniunii. Preşedinţii Ucrainei şi Poloniei, precum şi noul secretar general al ONU, înalţi reprezentanţi ai UE şi secretarul general al NATO participă, de asemenea, la conferinţă. "Singurii pe care nu i-am invitat sunt nord-coreenii. N-am avut suficient curaj s-o facem", a declarat, ironic, Ischinger.

De foarte multă atenţie va avea cu siguranţă parte delegaţia Statelor Unite, din care face parte inclusiv vice-preşedintele american, Mike Pence. Discursul acestuia este aşteptat cu multă nerăbdare. Coordonatorul evenimentului este ferm convins că "în faţa sălii în care va vorbi oficialul american se va forma o coadă lungă".

În afară de Pence, din delegaţia americană care călătoreşte la München face parte și ministrul american al Apărării, James Mattis. Congresul american va fi reprezentat, printre alţii, de senatorul republican John McCain, unul dintre cei mai tăioşi critici ai măsurilor luate, deja, de administraţia Trump. Wolfgang Ischinger crede că americanii îşi vor reafirma angajamentul de principiu faţă de NATO. Însă nu este exclus ca această mişcare să fie însoţită de "o intrare cu bocancii" în parteneriatul actual, în sensul în care americanii vor solicita o implicare financiară şi militară mult mai consistentă din partea statelor europene.

"Post-Truth, Post-West, Post-Order?"

La reuniune sunt aşteptaţi atât cancelara germană, Angela Merkel, cât şi mai mulţi miniştri ai cabinetului de la Berlin. Discursul ei, în fond o replică oferită motto-ului "America First" al lui Trump, va fi cu certitudine unul dintre momentele centrale ale evenimentului. Atât acasă, cât şi la nivel internaţional, şefa guvernului german este considerată un politician rezistent, care luptă pentru o democraţie deschisă şi liberală. Însă modelul politic propus de ea este contrat de puternice mişcări naţionaliste care au prins din nou rădăcini în Europa.

În septembrie, Merkel însăşi va avea de trecut o încercare politică deosebit de dificilă. Conform multor sondaje, alegerile parlamentare de la toamnă vor consemna accederea în Bundestag a populiştilor din Partidul Alternativa pentru Germania (AfD). Populiştii, care doresc ieşirea din UE a ţărilor lor, ar putea repurta un important succes electoral inclusiv în Franţa şi Olanda.

"Naţionalismul este drumul către irelevanţă"

Pentru Ischinger, una dintre priorităţile conferinţei este să explice noii administraţii americane valoarea integrării europene. Dacă Trump îşi va impune agenda, "relaţiile transatlantice s-ar duce pe apa sâmbetei", consideră diplomatul german. Trump a salutat Brexitul şi a încurajat şi alte ţări europene să procedeze precum britanicii. "Asta ar fi o declaraţie de război, doar că fără arme", mai spune Ischinger.

La rândul său, preşedintele Bundestagului, Norbert Lammert, invită cetățenii și politicienii pro-europeni de la Berlin să contracareze apariția mișcărilor naționaliste populiste prin perseverență şi prezentarea de fapte. Într-un moment în care este evident că niciun stat național european nu ar putea face față provocărilor globalizării, este iresponsabil să se revină la sloganuri naţionaliste "în toată Europa", a spus Lammert. Renaționalizarea invocată de către lidera Frontului Național din Franţa, Marine Le Pen sau de populistul olandez de dreapta, Geert Wilders, este drumul către "o neplanificată, dar previzibilă cădere în irelevanţă a Europei".

În plus față de poziționarea Europei și alianța transatlantică, la conferință se vor dezbate și alte probleme. În cadrul a 140 de evenimente adiacente, organizatorii pun la dispoziţia invitaţilor o platformă de discuţii privind nenumăratele crize și conflicte la nivel mondial. Siria, Yemen și Ucraina sunt doar câteva dintre subiecte. În plus, politica de forţă a Rusiei și creşterea ameninţării terorismului islamist vor fi de asemenea pe ordinea de zi.

O gamă largă de discuţii pentru o conferință care a început în 1963 ca o reuniune informală între partenerii germani și americani. Din această perspectivă, a spus Ischinger, Conferința de Securitate de la München revine acum la originile sale.