1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Iranul şi comunitatea internaţională

Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a izolat într-o oarecare măsură Iranul, condamnând regimul de la Teheran pentru violarea drepturilor omului.

default

Execuţii publice în Iran

În ciuda masivelor presiuni occidentale, 32 de ţări din cele 193 membre ale Adunării Generale a Naţiunilor Unite au votat împotriva rezoluţiei de condamnare a Iranului pentru încălcarea drepturilor omului. Violări care, conform documentului, au luat forma execuţiilor şi torturii.

Aceasta e jumătatea goală a paharului. În mod vădit, peste 30 de state ale lumii se tem în continuare de Iran ori speră în profiturile pe care le obţin de pe urma ţiţeiului persan.

Jumătatea plină a paharului e dată de faptul că s-a putut mobiliza un număr record de ţări, şi anume 86, în vederea condamnării abuzurilor iraniene. Rezoluţia înfierează creşterea dramatică a numărului de execuţii din Iran, recursul regimului la tortură, sistematica oprimare a militanţilor pentru drepturile omului, tratamentul crud şi inuman aplicat opozanţilor şi deţinuţilor.

Documentul mai condamnă violenţa exercitată împotriva femeilor, respectiv ubicuitatea ei, continuarea discriminării minorităţilor din ţară, restrângerea severă a dreptului la întrunire, a libertăţii religioase, a libertăţii de gândire şi de conştiinţă şi câte şi mai câte.

Votul din Adunarea Generală urmează altei condamnări, în Adunarea generală, şi anume a tentativei de asasinare a ambasadorului saudit în SUA, atribuită de americani tot Iranului.

Condamnarea Iranului alături de Coreea de Nord şi de dictatura birmană reprezintă un pas important pe drumul transformării regimului de la Teheran într-un paria al Comunităţii Internaţionale.

E greu de crezut însă că toate acestea vor determina fanaticul regim al aiatolahilor să revizuiască efectiv cursul politic al unui stat iranian care, din raţiuni ideologice, sponsorizează terorismul şi care pare, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, să încerce să-şi procure arme nucleare. Mahmud Ahmadinedjad, preşedintele acestui stat, neagă Holocaustul şi a ameninţat în repetate rânduri Israelul, un stat membru al Naţiunilor Unite, cu genocidul şi extincţia.

Or, regimul iranian continuă să se bucure de sprijinul Rusiei şi al Chinei, care blochează de ani de zile în Consiliu de Securitate orice tentativă de edificare a unui embargo eficient împotriva Teheranului.

Moscova a condamnat de altfel, mai nou, cot la cot cu Iranul, noile sancţiuni economice adoptate de statele anglo-saxone. Demersurile SUA, Marii Britanii şi Canadei împotriva sistemului economic, financiar şi petrolier al Iranului ar fi propagandă şi război psihologic a afirmat diplomaţia iraniană, în vreme ce Rusia nu s-a dat în lături să afirme, că măsurile ar contraveni dreptului internaţional şi ar fi inacceptabile.

Probleme ridică însă nu doar programul nuclear iranian ci şi manifestările mafiote ale regimului persan, care, după cum s-a subliniat la Washington, spală bani. Din păcate efectele noilor sancţiuni anglo-saxone riscă să tindă spre zero, întrucât volumul tranzacţiilor comerciale dintre iranieni şi aceste ţări se află, de multă vreme, la un nivel minim, iar Rusia şi China care-şi acoperă bună parte din energie din importuri de petrol iranian îi înlocuiesc pe occidentali.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Medana Weident