1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Iranienii vor un preşedinte moderat

Alegerile prezidenţiale din Republica Islamică s-ar putea decide deja din primul tur. Candidatul Hassan Ruhani, sprijinit de moderaţi şi de reformatori, se apropie, după primele numărători, de majoritatea absolută.

default

Hassan Ruhani

Potrivit Ministerului de Interne de la Teheran, Hassan Ruhani a întrunit 51,2 la sută din voturile numărate până în prezent. Pe locurile următoare s-au clasat, în ordine, primarul Teheranului, Mohamed Bagher Ghalibaf, negociatorul pentru energie atomică Said Jalili, şi comandantul Gărzilor Revoluţionare, Mohsen Resai. Toţi trei sunt reprezentanţi ai curentului conservator.

Ghalibaf a obţinut 16, 7 la sută din voturi, Jalili 13,1 şi Rezai 11,3. În cursă s-au mai înscris fostul diplomat Ali Akbar Welaiati şi fostul ministru al Telecomunicaţiilor, Mohamed Gharasi, dar şansele lor par a fi minime. După primele numărători, Ruhani se află surprinzător de clar pe primul loc, voturile sale fiind de trei ori mai numeroase decât cele ale candidatului clasat pe locul doi. Potrivit Ministerului iranian de Interne, până acum au fost numărate mai bine de opt milioane de voturi.

Cei mai bine de 50,5 milioane de iranieni cu drept de vot au avut de ales între şase candidaţi dornici să-i succeadă în funcţie lui Mahmud Ahmadinejad. Acesta a fost preşedinte în ultimii opt ani şi nu mai are voie să candideze pentru un al treilea mandat. În cazul în care niciun candidat nu va reuşi să întrunească majoritatea absolută în primul tur, alegerile de balotaj între primii doi clasaţi se vor desfăşura pe data de 21 iunie.

Pentru moment nu există informaţii oficiale legate de participarea la vot dar, potrivit presei, aceasta s-a ridicat la 70 până la 80 la sută. Din cauza numărului mare de oameni veniţi la urne, localurile de vot şi-au închis vineri seară porţile cu câteva ore întârziere faţă de programul prevăzut. Ministrul de Interne Mustafa Mohamed Nadjar a respins criticile legate de lentoarea cu care se numără votiurile, subliniind că "exactitatea are întâietate în faţa vitezei".

În timp ce tabăra conservatoare este divizată, reformatorii şi moderaţii îl sprijină fără rezerve pe Ruhani, după ce Mohamed Reza Aref a renunţat să se mai prezinte la alegeri. Ruhani, un cleric musulman în vârstă de 64 de ani, a beneficiat de sprijinul explicit al foştilor preşedinţi Mohamed Chatami şi Akbar Haşemi Rafsanjani. Aceştia nu au mai avut nici ei voie să candideze pentru un nou mandat, însă exercită o mare influenţă în viaţa publică.

În campania electorală, Ruhani s-a pronunţat în favoarea libertăţii presei, criticând măsurile de supraveghere aplicate în internet şi universităţi. În plus, el a cerut atenţie sporită faţă de situaţia femeilor, anunţând că nu va tolera discriminarea acestora. Referitor la conflictul provocat de programul nuclear iranian, Ruhani - care a condus negocierile internaţionale între anii 2003-2005 în calitate de şef al Consiliului de Securitate - a recomandat apropierea de occident. Ruhani este doctor în ştiinţe juridice al Universităţii Glasgow şi conduce Centrul de Studii Strategice din Teheran.

La capătul alegerilor prezidenţiale din 2009, tabăra reformatoare a ieşit să protesteze în stradă, afirmând că Mahmud Ahmadinejad a fost reales prin fraudă. Demonstraţiile au fost însă înnăbuşite.