Irakul după retragerea americanilor: Anarhie şi haos?

Ultima brigadă de luptă americană a părăsit Irakul deja pe 19 august. Cei 50.000 de soldaţi care mai rămân pentru a-i pregăti pe militarii locali se vor retrage, la rândul lor, la sfârşitul anului viitor.

"Nu putem să patrulăm la nesfârşit pe străzile Irakului, pentru a garanta ca acestea să fie sută la sută sigure. Nici nu putem să rămânem în această ţară până când unitatea ei va fi perfectă", a declarat preşedintele american Barack Obama cu mai bine de un an în urmă.

Dar va reuşi, oare, acest stat măcinat de conflicte interne să facă faţă tensiunilor din regiune?

"Vor apărea grupări extremiste şi mai periculoase decât al Quaida"

Abdel Bari Atwan, redactor-şef al ziarului "Al Quds al-Arabi", este de părere că viitorul Irakului va fi sumbru:

"Cred că al Quaida se va întoarce în Irak. Ţara a luat-o în direcţia haosului, a anarhiei - iar datorită acestei involuţii, vor apărea grupări şi mai radicale şi periculoase decât al Quaida."

Publicistul consideră că cele mai recente valuri de atentate teroriste reprezintă un semnal cât se poate de clar în această direcţie: de pildă, în luna iulie au fost ucişi 535 de oameni în urma unor atacuri teroriste - cel mai înalt număr de morţi din ultimii doi ani. Cu toate că americanii au investit sume foarte mari în instruirea poliţiei şi a armatei irakiene, acest aparat nu funcţionează cum ar trebui, atrage atenţia politologul Hilal Khashan de la American University of Beirut:

"Din punct de vedere al numărului de angajaţi, forţele de ordine irakiene par impresionante. Problema este însă lipsa de loialitate a acestor oameni. Societatea irakiană e scindată din punct de vedere confesional şi etnic. Chiar şi în interiorul acestor grupuri apar conflicte. E o provocare extrem de dificilă să asiguri unitatea şi ordinea într-o astfel de ţară."

Eşecurile politicienilor şi ale armatei dau apă la moară teroriştilor

Armata irakiană nu este capabilă să garanteze securitatea ţării pe cont propriu, a mărturisit generalul cu cel mai înalt rang din Irak, Babakir Zebari. El a declarat că poliţiştii şi militarii sunt foarte corupţi. Totul poate fi cumpărat, inclusiv informaţiile despre operaţiunile militare viitoare.

În plus, populaţia irakiană suferă pe urma sărăciei, iar clasa politică se află în plină criză. La şase luni după alegerile parlamentare, nu se ştie încă cine va forma guvernul.

Încercările vicepreşedintelui american Joe Biden de a-i determina pe politicienii irakieni să înainteze în acest proces au rămas fără rezultat. Fiecare dintre principalii politicieni din Bagdad are proprii aliaţi la nivel internaţional: câştigătorul alegerilor, Iyad Allawi, beneficiază de sprijinul Statelor Unite, al Turciei şi al Arabiei Saudite, în timp ce contracandidatul său Nuri al-Maliki e promovat de Iran. Acest aspect îngreunează găsirea unui soluţii de compromis, iar eşecurile politicienilor dau apă la moară extremiştilor. În special tinerii bărbaţi lipsiţi de orice perspective profesionale se lasă atraşi foarte uşor de organizaţiile teroriste.

Autor: Felix de Cuveland / Alexandra Sora
Redactor: Robert Schwartz