1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Invazia numită "escaladare"

Toate marile ziare germane anunţă pe primele lor pagini prezenţa în Ucraina, conform informaţiilor furnizate de Alianţa Nordatlantică, a cel puţin "o mie de soldaţi ai Rusiei".

Tancuri ruseşti ocupând Georgia, în 2008

Tancuri ruseşti ocupând Georgia, în 2008

Fotografiat din satelit, un convoi de tunuri şi blindate ruseşti avansând în Ucraina încă de la 21 august se regăseşte în poza publicată pe frontispiciul ziarului berlinez Die Welt.

Toate marile ziare germane anunţă pe primele lor pagini prezenţa în Ucraina, conform informaţiilor furnizate de Alianţa Nordatlantică, a cel puţin "o mie de soldaţi ai Rusiei", care, „dotaţi cu arme ultramoderne, ar urma să-i susţină pe separatişti”, după cum informează Die Welt.

Ştirea apare şi în cotidianul bavarez Süddeutsche Zeitung. Care adaugă: "Kremlinul o dezminte", iar Angela Merkel „ameninţă Moscova cu sancţiuni”.

Frankfurter Allgemeine Zeitung e mai puţin precaut. Potrivit ziarului conservator german, contingentul rusesc din Ucraina are efective „depăşind net o mie de oameni”. Ziarul din Frankfurt semnalează de asemenea declaraţia Angelei Merkel. Cancelarul a anunţat că „summitul UE va discuta despre noi sancţiuni” împotriva Rusiei.

Nu cu invazia deschisă a Rusiei în Ucraina deschid în schimb, vineri, alte ziare apusene. Ediţia online a ziarului Tagesspiegel din Berlin consemnează de pildă, la loc de frunte, anunţul precipitat al preşedintelui american Obama, care a declarat că "SUA nu vor interveni militar" în conflict.

Observatorii semnalează şi aparent generoasa ofertă rusă vizând deschiderea unui coridor care să permită retragerea unităţilor ucrainene încercuite şi izolate de înaintarea separatiştilor pro-Kremlin, susţinuţi de Moscova.

Neue Zürcher Zeitung din Elveţia nu pare, în schimb, surprins de noutăţile de pe frontul de est. Cotidianul elveţian abordează în primul rând, pe larg, pretenţiile organizaţiei teroriste Hamas de a fi câştigat confruntarea cu statul evreu.

Spaţii ample li se acordă în acelaşi ziar şi criticilor tot mai aspre care-l confruntă atât de la stânga cât şi de la dreapta israeliană pe liderul de la Ierusalim, Beniamin Netanyahu, pentru modul precar în care a înţeles să încheie ostilităţile din Gaza. E criticat, între altele, fiindcă terorismul n-a fost demolat, în ciuda preţului mare, perceput de conflict, în termeni de vieţi omeneşti.

În ce priveşte criza ruso-ucraineană, ziarul din Zürich nu întrevede şanse de succes pentru planul de pace în Donbas, prezentat de liderul de la Kiev, Poroşenko, dar, în schimb, descoperă pericolul transnistrizării Ucrainei răsăritene; şi identifică, pe aceiaşi pagină, în alt articol: „crescânde tendinţe autoritare în Balcanul de vest”.

Zilele trecute le dezvăluia ziarul Die Welt şi în Ungaria lui Orban. Cât va mai dura oare înainte să fie detectate de presa germană şi la Bucureşti?

În ce priveşte Ucraina, Die Welt n-are probleme să înţeleagă ce se petrece: „Nici o acrobaţie mentală şi nici o şmecherie verbală nu pot obtura ceea ce se întâmplă. Lumea e martora unei intervenţii (militare) ruseşti. Încă i se mai pot atribui calificativele de insidioasă şi indirectă, dar oricum ai desemna-o, realitatea nu se schimbă. Realitatea e că Rusia poartă un război. Pentru a doua oară, după cucerirea Crimeii, Putin se dovedeşte un politician machiavelic până în măduva oaselor, care, în timp ce se preface îngrijorat de soarta păcii, în săli de conferinţe politice, le dă simultan drumul din lesă militarilor săi”.

Mai amar, dar nu mai puţin precis, e diagnosticul unui ziar de stânga austriac. Der Standard ştie că brutalitatea încălcării de către Putin a dreptului internaţional „n-are în Europa precedent de la războiul bosniac, ba chiar, de fapt, din 1945 încoace”. Iar „faptul că toate avertismentele occidentale n-au folosit la nimic relevă că Putin nu crede că UE, SUA şi NATO sunt gata să plătească preţul piperat al unui nou război rece, sau chiar fierbinte.”

Ziarul analizează motivele pentru care „Putin nu-i ia în serios pe politicienii occidentali”, în ciuda multiplelor convorbiri telefonice purtate cu ei. Aceasta ar ţine, potrivit ziarului, pe de o parte, „de experienţa conflictului din Georgia şi Crimeea, precum şi, pe de alta, de personalitatea agresiv-patologică a lui Putin”. În lumea interioară a căruia „nu există decât victorie sau înfrângere, nu şi loc pentru soluţii negociate. Prin urmare, SUA şi aliaţii lor europeni n-au de ales. Vor trebui să ridice mănuşa aruncată de Putin.”