1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Interzicerea donaţiilor din afara UE

Manifestul în 35 puncte redactat de Monica Macovei, Cristian Preda şi Sever Voinescu invocă modelul german, care interzice partidelor să accepte donaţii din afara Uniunii Europene.

default

Programul politic al celor 3 conţine asprimi care scapă la o lectură grăbită. De exemplu, la punctul 33 se vorbeşte despre reformarea sistemului de finanţare a partidelor politice după model german. Ce înseamnă acest lucru? Şi mai ales care ar fi semnificaţia acestei reforme pentru PDL?

Cei 3 au reluat de fapt într-o altă formă anumite exigenţe conţinute şi în lista criteriilor de integritate propuse partidului cu ceva timp în urmă şi care vizau, într-o secţiune a lor, tot modul de finanţare a partidului.

De data aceasta ei vorbesc despre modelul german, ceea ce pretinde câteva explicaţii. Germanii au fost primii care au introdus în 1959 finanţarea partidelor politice de la bugetul statului, dar nu au interzis finanţarea din surse private. Aşadar a urma modelul german înseamnă să autorizezi pe mai departe donaţiile particulare, dar totodată să le reglementezi într-un mod mai precis.

La prima vedere, sistemul românesc de finanţare a partidelor şi campaniilor electorale seamănă foarte mult cu legislaţia germană şi cu siguranţă că legiuitorul a avut în faţă un studiu comparativ. Sistemul românesc este mixt la rândul său şi pare să prevadă cam aceleaşi tipuri de interdicţii.

Cu toate acestea, esenţialul stă în detalii. În legea românească sunt interzise donaţiile "din partea altor state ori a organizaţiilor din străinătate, precum şi din partea persoanelor fizice sau juridice străine".

Lăsând la o parte limitele de sume şi obligaţia declarării lor se poate vedea că interdicţia este mai mult de formă. O companie care operează undeva în lumea largă şi care are practici lipsite de etică poate prea bine să intre în asociere cu o firmă românească, dobândind dreptul de a finanţa pe anumiţi politicieni sensibili la argumentele lor.

Se pot chiar înfiinţa societăţi româneşti cu capital străin, deoarece nimeni nu întreabă în România care este provenienţa capitalului. Or, desigur că sursa capitalului şi scopurile sale sunt mai importante decât forma juridică sub care se manifestă.

În legea germană, pe care au invocat-o Monica Macovei, Cristian Preda şi Sever Voinescu, se face însă o precizare importantă: sunt interzise donaţiile din partea unor societăţi străine, cu excepţia acelora care sunt deţinute în proporţie de cel puţin 50% de cetăţeni germani sau din UE sau care au sediul lor principal într-unul din statele membre ale Uniunii.

Aşadar, capitalul care provine din afara UE nu poate participa la formarea voinţei politice a partidelor germane. Este un fel de a garanta suveranitatea naţională şi totodată europeană a vieţii politice germane. Acesta pare să fie şi sensul propunerii Monicăi Macovei.

Dar legea germană mai conţine un aspect important: auditul independent al finanţelor de partid. Legea poate să fie exigentă, dar, fără mijloace de a verifica aplicarea ei, rămâne literă moartă.

Aşadar “Manifestul 35” propune la rândul său verificarea provenienţei capitalurilor şi auditarea independentă a operaţiunilor financiare ale partidelor politice. Programul românesc este pe alocuri chiar mai sever faţă de legea germană, deoarece propune ca partidele să facă raportări mai dese, o dată la şase luni.

Reacţia unor lideri de seamă ai PDL a fost mai curând ostilă şi putem presupune că nu din cauza acelor prevederi care trimit la sensul conservatorismului românesc din secolul al XIX-lea.

Autor: Horaţiu Pepine
Redactor: Ovidiu Suciu

Vă mai recomandăm