Interese electorale sau de ce forțează guvernarea lui Plahotniuc mâna Moscovei? | Moldova | DW | 25.01.2018
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Interese electorale sau de ce forțează guvernarea lui Plahotniuc mâna Moscovei?

Duma de Stat a condamnat adoptarea Legii antipropagandă de către Chișinău. Diplomația rusă a calificat drept „provocare” pretenția ca Rusia să achite despăgubiri pentru staționarea ilegală a armatei sale în Moldova.

Moldawien vor Präsidentschaftswahl (Reuters/M. Williams)

De ce forţează guvernarea lui Plahotniuc mâna Moscovei?

La sfârșitul  anului trecut, Guvernul de la Chișinău l-a rechemat „pentru o perioadă nedeterminată” pe ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Andrei Neguţa – un exponent al Partidului Socialiștilor. Ministerul moldovean de Externe a explicat atunci că a recurs la acest gest din cauza hărţuirii de către Rusia a oamenilor politici din Republica Moldova. Relațiile dintre autoritățile din Moldova și Rusia s-au înrăutățit în 2017, în special după ce o instanță din Rusia a inițiat un dosar pentru crime grave împotriva liderului Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc. Acesta susține că Rusia a solicitat de vreo 20 de ori ca Interpolul să-l dea în urmărire internațională, dar fără succes. Plahotniuc spune că, de fapt, „hărțuirea politicienilor și oficialilor” moldoveni de către Rusia a început după ce procurorii moldoveni au înaintat în investigarea spălării a 22 de miliarde de dolari printr-o bancă moldovenească.

PDM se repoziționează electoral

După preluarea funcției de președinte al PDM de către Vlad Plahotniuc, formațiunea politică practic a migrat de pe centrul-stânga eșichierului politic spre dreapta. Fruntașii PD care altă dată se pronunțau împotriva limbii române și pentru relații aprofundate cu Rusia au devenit aproape invizibili, în față fiind scoși cei care știu să jongleze, fără scrupule, cu slogane pro-europene. În 2017, PD a încercat să scape de „pecetea” de partid pro-rus prin atacuri frontale la adresa Rusiei, inclusiv prin expulzarea vicepremierului rus Dmitrii Rogozin. Pe de altă parte, socialiștii și Igor Dodon au exploatat la maximum această stare de beligeranță, poziționându-se ca unici parteneri politici ai Rusiei în Moldova.

În același context se înscrie și așa-numita Lege antipropagandă votată la sfârșitul anului 2017 de Parlamentul de la Chișinău și promulgată, în calitate de președinte interimar, la 10 ianuarie 2018, de șeful Legislativului, Andrian Candu (finul oligarhului Plahotniuc), după ce președintele pro-rus, Igor Dodon, a refuzat în mod repetat să semneze documentul.

Legea promulgată de Candu interzice retransmiterea pe teritoriul Republicii Moldova a știrilor și emisiunilor informativ-analitice și militare din țările care nu au ratificat Convenția Europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră – Rusia fiind singura țară care nu a ratificat acest document. Restricția nu se referă și la emisiunile de divertisment.

Propagandistul combate propaganda?

Guvernarea controlată de PD a impus aceste restricții, invocând „atacurile Rusiei asupra securității informaționale naționale”, după ani de zile în care posturile de televiziune care fac parte din holdingul liderului PDM, Vlad Plahotniuc, au diseminat, potrivit societății civile, propagandă rusească în Moldova.

Miercuri, Duma de stat a Rusiei a adoptat o declarație prin care condamnă adoptarea Legii antipropagandă de către Parlamentul de la Chișinău. Documentul a fost votat de 424 de parlamentari ruși. Aceștia recomandă conducerii Rusiei să identifice alte căi prin care produsele jurnalistice rusești să ajungă în casele moldovenilor. De asemenea, Duma a cerut Executivului de la Moscova să rezilieze contractul dintre „Pervîi Kanal” (televiziunea publică rusă) şi liderul PD, Vlad Planotniuc, care deține în Moldova postul de televiziune „Prime” ce retransmite „Pervîi Kanal”.

Aflat în vacanță, Parlamentul de la Chișinău a reacționat printr-un comunicat de presă în care anunță că Legislativul va aproba o declarație „prin care va condamna atacurile Federației Ruse asupra securității informaționale naționale și amestecul abuziv în activitatea politică din Republica Moldova”.

Zis și făcut. În scurt timp, în spațiul public a apărut proiectul declarației, semnat de deputații din majoritatea parlamentară controlată de PDM: „Declarațiile denigratoare la adresa țării noastre și a cetățenilor noștri, blocajele impuse exportatorilor moldoveni, hărțuirea politică a oficialilor moldoveni, inclusiv a unor reprezentanți ai Parlamentului și Guvernului Republicii Moldova, reprezintă implicarea fățișă a politicului de la Moscova și chiar a unor instituții ruse în politica din țara noastră și indică o atitudine provocatoare și neprietenoasă în raport cu țara noastră”, se arată în proiectul declarației ce urmează a fi votat la următoarea ședință a Parlamentului. De asemenea, semnatarii își exprimă îngrijorarea față de implicarea unor entități ale Federației Ruse în activitatea politică din Republica Moldova, prin patronarea unor partide de stânga și influențarea nedemocratică a votului pe care urmează să îl dea moldovenii.

Doar declarații

Anterior, într-un interviu acordat publicației letone „Latvijas Avize”, șeful Parlamentului de la Chișinău, Andrian Candu, a declarat că autoritățile moldovene intenționează să angajeze o firmă internațională de avocați pentru a evalua daunele provocate de prezența militară a Rusiei în regiunea transnistreană în ultimii 25 de ani, fără acordul autorităților constituționale.

Rusia a reacționat imediat prin Ministerul său de Externe. Viceministrul afacerilor Externe de la Moscova, Grigorii Karasin, a apreciat declarația lui Candu ca fiind „o provocare” la adresa Rusiei. Oficialul rus a mai spus că declarațiile de acest fel prejudiciază operațiunea de menținere a păcii de la Nistru, acolo unde Rusia este „garantul păcii”. Vicepreședintele Comisiei de apărare din cadrul Dumei de Stat a Rusiei, Iurii Shvytkin, a calificat declarațiile lui Candu drept „un act de confruntare”, iar vicepremierul rus Dmitrii Rogozin a spus că aceasta nu este decât „o nouă greșeală a Republicii Moldova în politica sa externă”.

Vă mai recomandăm