1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Inteligența, la mare preț

Fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu, face, în emisiunea București Punkt Bonn, realizată de Hotnews.ro și Deutsche Welle, un bilanț al mandatului său. O privire asupra sistemului german.

default

Ca de altfel peste tot în lume, piața educației (nomina odiosa) a fost, în Germania, puternic marcată de efectele globalizării. Transferul spre alte zone geografice a multor locuri de muncă din servicii și profesii ce nu necesită calificare (în goana după costuri mai reduse ale producției) a ridicat gradul de neîncadrare a forței de muncă, astfel că, la nivelul anului 2009, un procent de 21,9% din populația germană activă fără calificare era în șomaj.

Or, în condițiile austerității curente, atât guvernul federal cât și autoritățile de land au fost obligate - pentru a-și ușura din povara asistenței - să recurgă la metode inovative de relocare a acestui segment în peisajul social.

Drept e că inovația în funcționarea sistemului nu este întâmpinată cu reticență, în Germania, cu tot spiritul conservator specific multora dintre entitățile statale ce formează Republica Federală.

Educația, soldat în războiul împotriva crizei

Ca și cultura, educația este, în Germania, atribut al guvernelor regionale - dar se derulează în paralel cu politicile de natură economică și socială, ambele fiind nu doar apanajul landurilor. ci și al Executivului federal. Or, primul interes este păstrarea rangului de campion mondial al competitivității deținut de Germania.

Așadar, strategiile, deși specifice fiecărui land, funcționează într-un mecanism deopotrivă integrat dar și maleabil. Și, lucru important: sistemul educațional este, pe toate palierele sale, unul puternic orientat spre formare și nu literalmente informativ.

Așadar: nu doar fuga investitorilor spre piețele mai ieftine de muncă determină maleabilitate ci și îmbătrânirea populației dar, mai ales, schimbarea la față a cererii.

În zadar mai ies de pe băncile școlii sau din anii de ucenicie proverbialii meșteri și ingineri capabili să facă o mașină care ține până la sfârșitul lumii și chiar după. Societatea ține, oricum, greu pasul cu progresul galopant, vine mereu în urma posibilităților oferite de tehnologie; o exploatează, în loc să și-o asume. Până la urmă, e inevitabil.

Or, admitea și ministrul federal al Educației, Annette Schawan, ansamblul educațional german trebuie să se reorienteze structural, anume, către știință și creativitate, să ofere pieței un alt fel de perfecționiști, anume, în domeniul serviciilor și inovației. Educația de bază rămâne fundamentală. dar educația permanentă câștigă o importanță semnificativă. Altfel spus: timpul petrecut în segmentul educațional al vieții trebuie optimizat.

Excelența se pregătește la toate nivelele

Există, din 2004, o serie întreagă de inițiative stimulative lansate prin programe guvernamentale în colaborare cu mediul economic, având drept obiectiv exploatarea ideală a creativității și apitudinilor.

Un exemplu este așa-numitul „pact național pentru specializare și creștere a noilor specialiști”, încheiat între executivul federal, autoritățile de land și asociațiile patronale din economia germană. Se oferă, astfel, oricărui tânăr, posibilitatea de a opta în deplinătatea dorințelor și aptitudinilor sale - și trebuie accentuate aceste două aspecte, mai ales în contextul în care stilul tradițional de pregătire generalistă a fost amendat serios, în ultimii ani, de rezultatele studiilor PISA.

Un accent deosebit se pune, în fazele puternic formative ale ciclului educațional, în cei, în medie, trei ani petrecuți în școlile post-secundare, pe practică. O practică reală (sigur, diferențele culturale fac în bună măsură diferența, la acest capitol, dar discuția ține de alt subiect).

Responsabilitatea se manifestă deopotrivă la nivelul ucenicilor cât și al celor ce oferă informația. Se oferă premisele unei integrări eficiente în mecanismul de pregătire la locul de muncă. Acesta din urmă funcționează - cu rateuri, e adevărat, în contextul economic actual - după un sistem dual, îmbinând clasele școlare și exercițiul practic.

Este deseori o povară (birocratică și financiară) pentru antreprenori, dar pentru a îmbunătăți contextul, statul a derogat companiile de responsabilitatea ulterioară față de învățăcel (care poate fi păstrat în firmă dar nu în mod obligatoriu); pe de altă parte, statul finanțează și organizează cursuri de educare profesională specializată în școli sau colegii profesionale.

Inteligența, la mare preț

Mediile academice primesc, de asemenea, rația lor de suport guvernamental - și, asta, într-o manieră sensibilă. Cercetarea și inovația sunt priorități naționale. „Germania, țară a ideilor” este o strategie federală de accelerare a progresului în materie de înaltă tehnologie, aplicată în 17 domenii cu bătaie spre viitor cum ar fi nanotehnologia, protecția mediului sau medicina.

Funcționează, astfel, 750 de instituții de cercetare finanțate din bugetul public, cu peste 500.000 de angajați permanenți și peste 250.000 de colaboratori. Relevanța cercetării în preocupările federale este dată, însă, de dimensiunea bugetului alocat: 61,5 miliarde de euro.

La această sumă se adaugă investițiile în inovație și inventică ale companiilor și diverselor fundații funcționând pe lângă centrele academice de excelență sau pe lângă rețelele de cercetare. Destinatarii finanțărilor sunt deopotrivă proiecte cât și cercetătorii individuali care promit să aducă plusvaloare economiei germane.

Inutil de spus că, în competiția cu progresul, Germania este interesată și de absorbția de inteligență. E o deschidere fără precedent, cu schimbări structurale ce au atins inclusiv norme cu valoare constituțională.

Rezultatele se văd în statistici. Iar mâine este parcă, în Germania, mai palpabil decât oriunde altundeva.

Autor: Cristian Ștefănescu
Redactor: Petre M. Iancu

Link-uri www