Integrarea străinilor - De la Sarrazin la Wulff şi Seehofer

Campionatul mondial de fotbal din vara anului 2010. La sediul fundaţiei Konrad-Adenauer, mai mulţi tineri din Berlin, cu sau fără origini străine, au urmărit împreună, în luna iunie, una din evoluţiile în teren ale echipei Germaniei. Responsabilul pe probleme de integrare, doamna Maria Böhmer, a asistat la meci şi a fost impresionată de componenţa selecţionatei: 11 din cei 23 de fotbalişti care au evoluat în echipa naţională sunt născuţi în străinătate sau au părinţi de origine străină.

Imigranţii care vor să aibă succes trebuie să şi stăpânească limba germană, le-a explicat Maria Böhmer, tinerilor: "Cine nu vorbeşte limba germană e numai un fel de spectator aici. Cei care pot comunica bine au şansa de a face carieră, devenind astfel modele ale societăţii."

Câteva săptămâni mai târziu, la sfârşitul lunii august, Thilo Sarrazin şi-a lansat cartea "Germania se autodesfiinţează" în care vorbeşte despre declinul demografic şi cultural al Germaniei, despre incapacitatea de integrare a imigranţilor musulmani. Fostul ministru de finanţe al landului Berlin era cunoscut încă dinaintea lansării cărţii pentru discursurile sale tăioase la adresa străinilor şi a şomerilor. Afirmaţia că imigranţii turci sau arabi ar avea o inteligenţă redusă şi teza conform căreia "toţi evreii" ar avea "o anumită genă" care îi deosebeşte de alte popoare au stârnit valuri de indignare.

"Pe termen lung, cine nu are o educaţie bună, cine se bazează pe ajutorul Oficiului de Asistenţă Socială, cine atrage după sine un număr mare de rude în Germania şi cine ne respinge cultura va genera costuri mai mari decât aportul său la societatea în care trăieşte"

, a spus Sarrazin.

Apoi, la nici o sută de zile de la preluarea mandatului, a fost rândul preşedintelui federal Christian Wulff să ajungă pe prima pagină a ziarelor şi în toate buletinele de ştiri. În discursul rostit pe 3 octombrie, cu prilejul Zilei Unităţii Germane, preşedintele a afirmat: "Creştinismul şi iudaismul fac parte din trecutul şi din prezentul Germaniei. Între timp, acelaşi lucru se poate spune şi despre islam."

Libertate şi toleranţă religioasă

De fapt, prin aceste cuvinte, şeful statului intenţiona să pună capăt disputelor pe marginea integrării, dar cuvântarea sa a iritat tabăra conservatorilor din Germania. După ce s-a grăbit să deplângă lipsa de strălucire a cuvintelor rostite de Wulff, o parte a presei germane a recunoscut totuşi că discursul a fost bogat în conţinut şi că "ar putea avea efect". În orice caz, un prim efect l-a avut asupra dezbaterii pe aceeaşi temă care a intrat, în luna octombrie, într-o nouă rundă.

"Multiculturalismul a murit"

, a afirmat premierul bavarez Horst Seehofer (membru al Uniunii Creştin-Sociale) subliniind că Germania "nu are nevoie de imigraţie suplimentară din alte zone culturale".

Dar cu ocazia vizitei oficiale efectuate în Turcia, în luna octombrie, preşedintele Christian Wulff a contrazis afirmaţia lui Horst Seehofer, potrivit căreia imigranţii de origine turcă sau arabă ar crea, în general, dificultăţi în privinţa integrării. "A afirma că un grup întreg nu ar vrea şi nu ar putea să se integreze este, în opinia mea, o eroare (...) Integrarea depinde de fiecare individ în parte", a declarat preşedintele într-un interviu acordat ziarului Hürryet. În plenul Parlamentului de la Ankara, Wulff a pledat pentru libertate şi toleranţă religioasă şi a adoptat o poziţie conciliantă.

În Germania, dezbaterea privind integrarea străinilor trebuie să aibă loc "independent de calendarul electoral sau de lansarea anumitor cărţi", a afirmat ministrul federal de interne Thomas de Maizière care a ţinut să amintească tuturor faptul că procesul de integrare necesită "realism, adevăr, încurajare şi răbdare".

Autori: Sabine Ripperger, Claudia Ştefan
Redactor: Medana Weident