1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Integrare cu obstacole

În deschiderea conferinţei OSCE, în desfăşurare la Varşovia până pe 05.10, Riccardo Migliori - preşedintele adunării parlamentare a OSCE - a avertizat că respectarea drepturilor omului a fost un subiect marginalizat.

Discriminaţi sau chiar vânaţi în ţările lor de origine, membrii acestor minorităţi părăsesc, în număr destul de mare, locurile natale. Mulţi dintre ei ajung în Germania, însă puţini sunt norocoşii cărora li se şi permite să rămână.

În august 2012, 930 de sârbi şi peste 1000 de macedoneni depuseseră cereri de azil în Germania. Comparativ cu luna precedentă (iulie) a fost o creştere de aproape patru ori mai mare - anunţă Oficiul federal pentru migraţie şi refugiaţi (BAMF). Aproape toţi solicitanţii sunt de etnie romă.

În Republica Federală sunt atraşi de funcţionalitatea sistemului de sănătate şi de perspectiva ajutoarelor sociale. "Solicitanţii de azil nu fac un secret din asta", spune preşedintele BAMF, Manfred Schmidt. În iulie, Curtea Constituţională a decis asupra unor noi măsuri menite să îmbunătăţească situaţia solicitanţilor de azil. Printre altele, în discuţie intră şi majorarea ajutorului social, lucru care a dus la o explozie de cereri - explică preşedintele BAMF.

Din păcate, în multe dosare, perspectivele nu sunt deloc bune. "Au o condiţie precară", admite Schmidt, dar nu sunt urmăriţi politic, aşa că nu intră sub incidenţa Convenţiei de la Geneva sau a legii germane privind acordarea dreptului de şedere. Astfel, rata cererilor soluţionate favorabil este de doar 0,1%.

Şi cetăţenii europeni au probleme

Romii din Bulgaria şi România pot trăi pe teritoriul Germaniei fără a fi nevoiţi să formuleze cereri de azil. După aderarea celor două ţări la UE, numai în oraşul german Duisburg s-au stabilit peste 5000 de reprezentanţi ai acestei minorităţi. Originari atât din România cât şi din Bulgaria, romii trăiesc în locuinţe modeste din cartierele Marxloh, Hochfeld şi Laar.

"La noi vin oameni afectaţi de sărăcie în ţările lor de baştină", spune Leyla Özmal - reprezentantă a departamentului de integrare din cadrul Primăriei oraşului Duisburg. "În cazul grupurilor de romi ştim că aceştia fug de discriminare", adaugă Leyla Özmal.

Dar nici în Germania nu sunt scutiţi de probleme. Din cauza restricţiilor impuse pe piaţa muncii cetăţenilor din noile state membre, aceşti oameni nu pot munci în Republica Federală. Singurele lor opţiuni ar fi serviciile prestate cu ziua, pentru doi-trei euro pe oră, sau acţiunile ilegale. Mulţi copii nu frecventează şcoala. Puţini romi dispun de asigurare medicală. Din cauza sărăciei, aproape toţi trăiesc în condiţii mizere.

Deseori, populaţia autohtonă se simte deranjată de prezenţa noilor-sosiţi. Vechii locuitori acuză că e prea multă murdărie în faţa caselor şi că distrugerile de bunuri sunt prea mari. Astfel, nu de puţine ori, proaspeţii concetăţeni sunt marginalizaţi şi discriminaţi şi în Germania. Nu în ultimul rând, instituţiile locale sunt suprasolicitate. Oraşul Duisburg se confruntă cu o rată a şomajului destul de mare, iar bugetul a sărăcit complet. La toate acestea se adaugă integrarea noilor cetăţeni europeni.

Dossierbild 2 Deutschland Integration Symbolbild Integrationsgipfel

Totuşi, cel puţin situaţia romilor din Bulgaria şi România s-ar putea îmbunătăţi. Restricţiile impuse est-europenilor ar putea fi anulate începând cu 1 ianuarie 2014. "Până atunci i-am putea pregăti pentru piaţa muncii pe aceşti oameni", propune Leyla Özmal. Învăţarea limbii germane sau a unei meserii ar fi însă posibile numai prin alocarea unor fonduri suplimentare.

Mai mult, pentru a combate discriminarea, oamenii n-ar mai trebui clasificaţi după apartenenţa etnică, ci consideraţi europeni şi-atât - cere Özmal. "În procesul de integrare europeană ar fi mai bine pentru toată lumea dacă am spune că stabilim standarde minime pentru oamenii care trăiesc în Europa".