1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Insuficienţa sentimentului etnic

Articolul din publicaţia germană „Der Spiegel", care pune pe seama politicii oficiale din România sporirea fluxurilor clandestine către Europa occidentală, a provocat reacţii vii în politica de la Bucureşti.

default

Adrian Năstase, preluînd mesajul ziaristului de la Der Spiegel, susţine că Traian Băsescu duce faţă de UE o politică duplicitară, deoarece se angajează pe de o parte să ermetizeze frontierele spaţiului Schengen, dar pe de alta stimulează fluxurile migratorii către Vest. Adrian Năstase califică aceasta politică ca „o păcăleală ieftină, o expresie a obtuzităţii politice şi a lipsei de tact“.

Fostul şef de guvern are dreptate să remarce că politica recentă de acordare pe scară largă a cetăţeniei române conţine mobiluri insuficient explicate şi o tactică netransparentă. În orice caz, ea trezeşte circumspecţii în Vestul european care se teme tot mai mult de migraţia săracilor de la Răsărit. Pentru UE este însă şi o problemă de principiu şi de loialitate, deoarece a stimula migraţia dinspre Republica Moldova echivalează cu o „aderare clandestină", cum spune autorul articolului din Der Spiegel.

(În paranetză fie spus, fostul premier nu are autoritatea morală de a acuza, de vreme ce el practica cu ani în urmă acelaşi tip de duplicitate, ale cărei urmări negative se resimt şi astăzi. Instituţiile anticorupţie înfiinţate de guvernul Năstase, ca şi întreaga reformă a Justiţiei, nu erau decît un mod de „a spune ca ei şi de a face ca noi".)

În ciuda criticilor sale perspicace, Adrian Năstase nu reuşeşte însă să surprindă esenţa problemei. Preşedintele Traian Băsescu pare să fie condus în deciziile sale politice, ca şi în discursuri sau gesturi ceremoniale, de un concept neexplicitat de naţiune etnică, una ale cărei priorităţi includ cu necesitate o atenţie specială acordată românilor din Republica Moldova. Desigur, preşedintele are o acoperire perfectă întrucît autorităţile româneşti pot acorda cetăţenie română şi unor moldoveni de origine ucrainiană dar, statistic vorbind, efectul se înscrie în preocupările etnice.

O probă ar putea fi faptul că preşedintele Traian Băsescu şi guvernul actual au închis ochii în mod surprinzător la legea cetăţeniei maghiare, care se bazează pe o logică în parte asemănătoare. Aşadar, în mod tacit, Victor Orban şi Traian Băsescu şi-au dat mîna cu scopul de a cultiva o politică pe care nu o pot afirma deschis în Europa de astăzi.

Preşedintele Traian Băsescu dă împresia însă că are o strategie mai complexă. În raportul redactat la finele anului trecut de Comisia Prezidenţială pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice, se arată că România este tot mai depopulată de emigrare, de natalitatea scăzută şi de rata mare a avorturilor şi se propun politici compensatoare. Una dintre ele ar fi încurajarea imigraţiei din Republica Moldova, care ar presupune costurile cele mai mici de integrare. Atîta doar că tinerii din Moldova nu rămîn la Iaşi, Botoşani sau la Bucureşti, ci pornesc de-a dreptul către ţările Europei occidentale. Acelaşi raport prezidenţial arăta de altfel că la sfîrşitul anului 2008, din totalul, modest, de 60 de mii de imigranţi aflaţi în România, abia 15% veneau din Republica Moldova. Iar anterior, între 1994 şi 2007, se stabiliseră temporar în România doar 50 de mii de persoane. Aceste date arată limpede că liberalizarea cetăţeniei române pentru românii din Basarabia nu ar face decît să sporească fluxul migraţiei către Vest.

Se poate vedea prin urmare că tipul acesta de politică bazată exclusiv pe sentimentul apartenenţei etnice şi pe nimic altceva, nu poate crea cu adevărat o economie şi, cu atît mai puţin, o civilizaţie. În România, în ciuda apelurilor la sentimentul naţional, populaţia scade, sporind în schimb ruina şi sărăcia.

Autor:Horaţiu Pepine
Redactor: Rodica Binder