1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Instrumentarea valorilor morale

După14 ani de evoluţii sinuoase, care au creat o mulţime de dependenţe neştiute şi de interese abil camuflate, este foarte greu să mai spui cine are curaj şi cine nu.

Liviu Dragnea, lider influent în PSD, a spus că proiectul RMGC ”este pentru oameni politici curajoşi nu pentru oameni politici care vor să folosească acest mare proiect şi această mare oportunitate într-o aşa-zisă campanie electorală”. Opozanţii democrat-liberali îl atacă zilnic pe Victor Ponta de a nu a fi avut curajul să asume proiectul, fără să-l mai supună aprobării Parlamentului. În trecut, oameni din apropierea preşedintelui Băsescu ca şi preşedintele însuşi au afirmat că proiectul cu cianuri treneaza din cauza laşităţii unor oameni politici. Purtătorul de cuvânt al PSD afirmă că Emil Boc a fos laş pentru că nu s-a opus voinţei discreţionare a lui Traian Băsescu. Putem continua, dar este suficient pentru a vedea cât de golit de sens este aici curajul.

După 14 ani de evoluţii sinuoase, care au creat o mulţime de dependenţe neştiute şi de interese abil camuflate, este foarte greu să mai spui cine are curaj şi cine nu. A fost Emil Boc laş pentru că nu a dat curs proiectului aşa cum îi ceruse Traian Băsescu? Sau, dimpotrivă, a fost o probă discretă de curaj? Este Liviu Dragnea curajos pledând pentru RMGC sau, dimpotrivă, laş în virtutea unor constrângeri nevăzute? Militantul de partid şi fostul ministru care deţine acţiuni la RMGC şi care profită primul de ridicările şi căderilor cotelor provocate de declaraţiile de la Bucureşti este oare curajos pentru că pledează în favoare proiectului sau pur simplu insolent şi cinic?

În linii mari, este laş acela care evită riscurile pierzându-şi onoarea şi curajos acela care îşi conservă onoarea cu toate riscurile. Dar noi nu cunoaştem riscurile! De aceea totul pare atât de nesigur şi relativ. Este adevărat că sunt şi dintre aceia care fac afirmaţii lipsite de tact şi care manifestă indubitabil curajul brut al omului violent. Zilele acestea ne-au oferit destule exemple de primitivism politic, dar în cea mai mare parte judecata morală rămâne foarte nesigură.

Pentru adversarii proiectului Roşia Montana, gestul lui Crin Antonescu este un act de curaj, unul aproape neaşteptat, care a provocat o plăcută surpriză. Pentru avocaţii proiectului RMGC este mai curând un act electoralist sau, cu alte cuvinte, unul de conformitate laşă. Dar este clar că aceste judecăţi nu sunt valabile decât admiţând anumite presupoziţii care rămân, de regulă, neclarificate. Dacă admitem că liderul PNL are motive serioase să se teamă că opoziţia sa faţă de proiectul RMGC va amplifica campania de discreditare care se poartă împotriva sa, atunci liderul PNL a făcut un gest de real curaj. De asemenea versiunea conformităţii laşe este adevărată numai dacă acceptăm că el va fi fost anterior un partizan al proiectului.

Fiecare dintre noi are probabil o opinie preferată despre această situaţie. Dar este limpede că vorbirea publică este tot mai înşelătoare şi că propagă imagini îndoielnice. Iată prin urmare un argument puternic, nediscutat, împotriva proiectului Roşia Montana: prin modalitatea promovării sale proiectul minier a provocat o teribilă confuzie a motivaţiilor şi caracterelor, care face astăzi imposibilă o judecată morală. Toxicitatea proiectului este deja dovedită.