1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Ingineria genetică şi interesele României

La sfârşitul săptămânii trecute, Greenpeace şi Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică au organizat la Bucureşti un eveniment de promovare a alimentelor româneşti ecologice fără organisme modificate genetic(OMG).

default

Modificat sau nemodificat?

Printre bucatele tradiţionale, a căror privelişte stimula mai degrabă dezmăţul gastronomic decât militantismul ecologic, şi-a făcut apariţia şi domnul Attila Korodi, ministrul Mediului şi Dezvoltării Durabile.

Evenimentul oferea un prilej excelent de susţinere a fermierilor români producători de alimente tradiţionale.

Domnul Korodi şi-a concentrat însă discursul asupra uneia dintre cele mai controversate teme globale ale industriei agricole şi alimentare, şi anume organismele modificate genetic(OMG). Fără a căuta în nici un fel să prezinte o opinie echilibrată, ministrul Mediului a îndemnat categoric fermierii şi companiile agricole "să evite cultivarea porumbului modificat genetic".

CONFLICTUL COMERCIAL DIN SPATELE SCENEI

În prezent, comunitatea ştiinţifică internaţională nu a reuşit încă să certifice existenţa unor efecte nefaste exercitate asupra sănătăţii în urma consumului de alimente modificate genetic.

Controversa serveşte însă drept casus beli pentru un intens război comercial între marii producători de alimente modificate genetic, Statele Unite, Canada, Argentina, China şi ţările membre ale Uniunii Europene, în care comercializarea unor astfel de produse este sever restricţionată pe motive de siguranţă alimentară şi ecologică.

În timp ce în Statele Unite peste 61% dintre culturile de porumb sunt transgenice, Uniunea Europeană permite cultivarea unei singure varietăţi de porumb modificat genetic, şi aceasta aflată în prezent în plin proces de reevaluare.

Motivele prin excelenţă economice ale acestui conflict – pigmentat uneori cu adevărate embargouri comerciale - sunt evidente.

Argumentele militanţilor ecologişti sunt la fel de şubrede ca şi cele ale marilor companii agricole biotehnologice, atât timp cât comunitatea ştiinţifică nu va da verdictul final în această chestiune.

ARGUMENTE PRO, ARGUMENTE CONTRA

În mai 2003, o comisie ştiinţifică a guvernului Marii Britanii, una dintre ţările cu cele mai severe reglementări de consum ale alimentelor modificate genetic, a conchis că nu există în prezent motive serioase de îngrijorare în ceea ce priveşte efectele OMG asupra sănătăţii.

Deşi la concluzii similare au ajuns şi Societatea Regală Britanică sau Institutul Naţional de Cercetare a Mediului din Danemarca, cele mai multe ţări ale Uniunii Europene cer producătorilor să-şi eticheteze cât mai vizibil produsele obţinute prin biotehnologii.

Astfel, decizia finală este pasată consumatorului european, a cărui tendinţă în proporţie de 70% (conform unui eurobarometru din 2005) este să refuze consumul de alimente modificate genetic.

Printre altele, susţinătorii agriculturii transgenice afirmă că noile tehnologii pot îmbunătăţi viaţa populaţiei din lumea a treia, permiţând acestora să dezvolte culturi rezistente la secetă sau la un sol cu grad ridicat de salinitate.

Însă nu doar activiştii ecologişti îi contrazic în această privinţă, ci majoritatea comunităţii ştiinţifice internaţionale, studiile constatând o creştere neînsemnată a productivităţii.

Pe de altă parte, militanţii ecologişti invocă următoarele efecte negative pe care alimentele modificate genetic le-ar putea avea asupra sănătăţii: reacţii alergice, dezvoltarea de rezistenţă la antibiotice sau modificarea „formulei” genelor naturale.

Limbajul argumentativ folosit de mişcările anti-OMG este departe de a fi unul moderat şi ştiinţific, exagerările de conţinut ducând uneori la formule amuzante şi diletante de prezentare a problemelor.

Cert este că, în prezent, nu există suficiente teste clinice sistematice desfăşurate pe termen lung care să tranşeze răspunsul la întrebarea: dăunează sănătăţii consumul de alimente modificate genetic?

Lipsa unor astfel de studii nu îi împiedică pe cetăţenii americani sau canadieni să consume fără restricţii alimente provenite din OMG. Nu este însă şi cazul europenilor...

PENTRU ROMÂNIA, SCOPUL SCUZĂ MIJLOACELE

Ca membru deplin al Uniunii Europene, România s-a văzut obligată să adopte o poziţie în această problemă. Cum era normal, s-a constituit la nivelul Ministerului Mediului un organism ştiinţific cu rol consultativ în procesul de autorizare al organismelor modificate genetic.

Cer noii Comisii de Securitate Biologică, care va deveni operaţională după 15 aprilie 2008, să verifice impactul cultivării porumbului MON810 asupra populaţiei şi asupra mediului înconjurător” a declarat ministrul Attila Korodi.

Redundanţa acestei comisii a fost însă subliniată, indirect, chiar de ministrul Mediului, ale cărui declaraţii au venit cu mult înainte de data începerii funcţionării Comisiei de Securitate Biologică: „ cer fermierilor, dacă este cu putinţă, ca în acest an, să nu achiziţioneze secvenţă MON810 şi să nu le însămânţeze începând cu acest an”. Iată prin urmare că la Ministerul Mediului concluziile au fost trase cu mult înainte de pronunţarea unei comisii ştiinţifice avizate.

Între timp, cele mai mari companii agricole biotehnologice din lume dau dovadă de inconştienţă, boicotând studiile ştiinţifice independente. În cealaltă tabără militanţii ecologişti primesc sprijinul autorităţilor europene în organizarea de evenimente anti-OMG, alegând pe de altă parte să ignore consumul european masiv de chips-uri sau de alcool, al căror efect nociv asupra sănătăţii este mai presus de orice îndoială.

Din acest război, România poate ieşi însă în câştig, fiind ţara cu cele mai multe culturi nemodificate genetic din Europa. În acest caz, lipsa de principialitate a Ministerului Mediului poate fi, nu-i aşa, trecută cu vederea. Căci scopul scuză mijloacele...