Informaţii contra drept de şedere

Pentru obţinerea dreptului de şedere, solicitanţii de azil trebuie să se supună unui test. Funcţionarii Oficiului Federal pentru Migranţie verifică atât motivele care i-au îndemnat să fugă din ţările lor de origine, cât şi căile pe care au ajuns în Germania.

Autoritatea urmăreşte să afle dacă, în organizarea călătoriei, au fost implicate grupuri criminale sau dacă, până să ajungă în Republica Federală, solicitanţii de azil au străbătut şi alte ţări din UE. În caz afirmativ, aceştia sunt trimişi în primul stat prin care au pătruns pe teritoriul UE. Acestea sunt procedurile standard, practicate la nivel unional.

Deseori, însă, în procesul de acordare a azilului se implică şi o altă autoritate: Oficiul de Interogări (HBW) cu sediul la Berlin. Oficial, instituţia este subordonată Cancelariei. Din 1958, HBW culege informaţii care servesc la apărarea securităţii.

Jurnaliştii cotidianului Süddeutsche Zeitung în cooperare cu colegii de la postul de televiziune NDR relatează că funcţionarii Oficiului de Interogări sunt interesaţi mai ales de solicitanţii de azil care ar putea oferi informaţii referitoare la grupări teroriste şi/sau depozite de arme. "Deseori, străinii dispuşi să colaboreze cu funcţionarii HBW sunt recompensaţi prin accelerarea procedurii de acordare a azilului şi, astfel, li se permite să rămână în Germania", menţionează SZ.

Dacă informaţiile primite de la refugiaţi ar ajunge pe mâinile serviciilor secrete, teoretic, acestea ar putea fi folosite la prinderea teroriştilor sau chiar la eliminarea lor cu ajutorul dronelor.

Un joc periculos

Mulţi dintre avocaţii care le oferă asistenţă refugiaţilor ştiu de existenţa HBW. Dar, oare, cunosc ei şi legătura dintre acest oficiu şi serviciile secrete? Victor Pfaff lucrează de peste patru decenii ca avocat specializat în acordarea azilului şi a avut contacte dese cu funcţionarii Oficiului de Interogări.

"Nişte oameni drăguţi şi deschişi cu care am schimbat cărţi de vizită. Nu e cazul să-i plasăm sub un văl misterios", spune Pfaff. Avocatului i s-a spus ca HBW nu are de-a face cu Serviciul de Informaţii Externe (BND) - instituţie subordonată, de asemenea, Cancelariei de la Berlin.

În cei 40 de ani de când lucrează ca avocat, niciun solicitant de azil nu s-a plâns în urma interogatoriului, susţine Pfaff. Dimpotrivă: în cazul în care clienţii săi au furnizat informaţii utile serviciilor secrete, viza sau dreptul de şedere au sosit imediat.

Un târg avantajos, dar nu la ordinea zilei - susţine Pfaff. "Problematic ar fi numai în cazul în care serviciile secrete germane ar asculta, pe furiş, un interogatoriu obişnuit şi ar transmite informaţiile către serviciile secrete străine", spune avocatul. În acest caz, solicitantul de azil ar fi tratat şi folosit ca un obiect, iar viaţa i-ar fi pusă în pericol deoarece teroriştii s-ar putea răzbuna pe el.

Interceptarea discuţiilor

Claus-Ulrich Prölß este coordonatorul Consiliului pentru Refugiaţi din oraşul renan Köln. Prölß susţine că nu puţini dintre refugiaţii care au apelat la instituţia pe care o conduce au fost chestionaţi direct de către agenţii serviciilor secrete: "Unii au sperat să primească viza mai repede. Alţii nici măcar n-au ştiut despre ce este vorba şi s-au speriat."

Claus-Ulrich Prölß este convins că între Oficiul Federal pentru Migraţie şi HBW există o legătură. Altfel nu-şi explică de ce, după încheierea procedurilor de azil, mulţi refugiaţi sunt, în continuare, căutaţi şi asaltaţi cu întrebări suplimentare.

"Din nefericire, după scandalul NSA, ar trebui să pornim de la premisa că toate informaţiile vor fi transmise mai departe", spune Prölß. Nu există certitudinea că datele confidenţiale rămân numai în dosarele din Germania, adaugă coordonatorul Consililui pentru Refugiaţi.

Zaza Koschuaschwili, avocat specializat pe probleme de azil, avertizează asupra practicilor care n-au nicio legătură cu procedurile de acordare a azilului. În plus, avocatul din Köln pune la îndoială profesionalismul multor traducători:

"În multe cazuri, în traducere se strecoară părerea personală a interpretului. Deseori, clienţii mei se plâng că declaraţiile lor nu corespund deloc traducerii." Conform lui Zaza Koschuaschwili, dacă dosarul unui solicitant de azil este interesant pentru HBW, avocatul acestuia este rar acceptat la interviurile cu funcţionarii Oficiului.

Ambii avocaţi, Victor Pfaff şi Zaza Koschuaschwili, dau asigurări că refugiaţii care nu vor să colaboreze cu Oficiul de Interogări nu sunt dezavantajaţi în procesul de acordare a azilului. Conform jurnaliştilor de la SZ şi NDR, "Guvernul federal neagă existenţa recompenselor şi susţine că interviurile sunt benevole."