1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Independenţa Kosovo comentată în tăcere la Chişinău şi Tiraspol

Autorităţile moldovene au adoptat o poziţie neutră faţă de proclamarea independenţei Kosovo. După eveniment, Chişinăul preferă să tacă. O atitudine neaşteptat de calmă au şi exponenţii administraţiei de la Tiraspol.

default

Sediul guvernului separatist de la Tiraspol s-a cufundat în linişte

Preşedintele moldovean Vladimir Voronin a reuşit să obţină, în cadrul ultimei sale vizite la Moscova, de la liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, promisiunea că Rusia nu va recunoaşte independenţa Transnistriei în replică la proclamarea independenţei Kosovo. Chiar şi la ultima sa conferinţă de presă, susţinută săptămâna trecută, Vladimir Putin a declarat că Rusia nu va lua o decizie nesăbuită şi ilegală de a recunoaşte Transnistria ca stat”, dar a precizat că „acesta este un semnal şi Rusia va reacţiona pentru a-şi salvgarda securitatea”. (...) „Avem un plan gata pregătit şi ştim ce avem de făcut", a menţionat preşedintele rus.

Analiştii politici de la Chişinău sunt, însă, sceptici în ceea ce priveşte sinceritatea mesajului venit de la Moscova. Potrivit directorului de programe din cadrul Institutului de Politici Publice de la Chişinăui, Oazu Nantoi, “de regulă, realitatea politică este mult mai brutală şi departe de canoanele dreptului internaţional”:

“Federaţia Rusă, fiind un stat puternic în raport cu Republica Moldova, promovează politica bazată pe standarde duble. Continuând declaraţiile despre susţinerea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, Federaţia Rusă, aşa cum obişnuieşte, va promova „real politick” bazat pe promovarea propriilor interese care sunt incompatibile cu suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova”.

La rândul său, directorul Asociaţiei de Politică Externă din Chişinău, Andrei Popov, a declarat că după proclamarea independenţei Kosovo, clasa politică din Federaţia Rusă va accepta şi mai greu concesii în negocierile cu Chişinăul privind dosarul transnistrean. Totuşi, în opinia lui Popov, Moscova nu râvneşte la independenţa Transnistriei:

„Sunt ferm convins că nu se merge spre recunoaşterea independenţei Transnistriei şi că Federaţia Rusă nu va promova evoluţia proceselor în direcţia recunoaşterii independenţei regiunii transnistrene, ci va încerca să instrumentalizeze cazul Kosovo, pentru a obţine o reglementare cât mai avantajoasă intereselor sale în Transnistria”.

Vladimir Putin PK

Vladimir Putin - şeful de la Kremlin nu are o misiune auşoară

Observatorii independenţi atrag atenţia, însă, că administraţia de la Kremlin face o diferenţă clară între regiunea transnistreană şi zonele separatiste din Georgia. În acest context, Andrei Popov atrage atenţia asupra următorului fapt:

„Cred că pentru Abhazia, unde este vorba de factorul etnic şi unde conflictul este mult mai profund, iar regiunea Abhazia este limitrofă cu teritoriul Federaţiei Ruse, situaţia se înrăutăţeşte. Pentru Transnistria, separată de teritoriul Federaţiei Ruse de Ucraina, care s-a angajat pe un demers mai hotărât pro Vest, pro NATO, cauza liderilor de la Tiraspol nu va fi foarte mult avantajată de evoluţiile din Kosovo”.

Există, însă, şi alte păreri. OAZU NANTOI:

„Consecinţele vor depinde de ceea ce va urma. Vor recunoaşte SUA şi majoritatea ţărilor UE acest act unilateral sau nu... Dacă vor recunoaşte, atunci, pentru Republica Moldova şi nu numai, acest pas va avea consecinţe negative”.

Die Republik Moldau (Moldova) und die Region Transnistrien

Transnistria - o zonă problemă

Andrei Popov speră, însă, ca proclamarea rapidă a independenţei Kosovo să-l ajute pe Vladimir Voronin să scape de iluzii:

„Recunoaşterea rapidă a independenţei Kosovo de către majoritatea statelor UE şi de către SUA va grăbi şi procesul debarasării de iluzii pe care anumiţi lideri de la Chişinău le au cu privire la deschiderea Moscovei privind o soluţie amiabilă şi rezonabilă în dosarul transnistrean. Preşedintele Voronin a sperat foarte mult să obţină un acord cu Federaţia Rusă care apoi să fie „blagoslovit” de formatul de negocieri 5+2 (Chişinău, Tiraspol, Rusia, Ucraina, OSCE, UE şi SUA) până la proclamarea independenţei Kosovo”.

În concluzie, ultimele evenimente legate de dosarul transnistrean denotă faptul că Moscova va conserva diferendul transnistrean şi va continua să mimeze un proces de negocieri fără finalitate. Într-un interviu apărut în ziarul „Analitique”, fostului şef al Misiunii OSCE în Republica Moldova, Willliam Hill, unul dintre susţinătorii controversatului Memorandum Kozak de aşa-zisă federalizare eşuat în 2003 susţine că „Marile puteri nu au ajuns la o înţelegere în privinţa reglementării transnistrene”. El crede ruşii şi americanii, posibil, că vor ajunge la un numitor comun, dar a precizat că “e prea devreme să se bazeze cineva pe aceasta”.

În mod surprinzător, săptămâna trecută, Ucraina a propus statelor implicate în procesul de reglementare a conflictului transnistrean semnarea unei declaraţii care să garanteze suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova. Postul public de radio ucrainean care a transmis ştirea nu a făcut, însă, vreo referire şi la garantarea statutului de neutralitate al Moldovei – deziderat asupra căruia insistă unele forţe politice pro-ruse din Republica Moldova.