1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

In dubio pro reo şi terorismul islamist

"De necrezut", exclamă ziarul berlinez Die Welt : "achitarea la Hamburg a lui Abdelghani Mzoudi" (acuzat de complicitate la atacurile islamiste asupra New Yorkului şi Washingtonului de la 11 septembrie 2001) ar "menţine în beznă aspecte centrale ale acestor atentate teroriste". Die Welt consideră că de vină pentru verdictul tribunalului din Hamburg, împotriva căruia procuratura federală a şi introdus un recurs, ar fi tocmai acuzarea. Ziarul critică procuratura federală pentru incapacitatea ei de a prezenta probe solide împotriva inculpatului, dar subliniază că achitarea reprezintă şi un protest al justiţiei germane faţă de sfera politică" şi în special faţă de guvernul SUA. Fiindcă procedura judiciară din Hamburg intentată marocanului Mzoudi ar fi fost "serios grevată de refuzul administraţiei americane de a permite audierea unor martori cheie", (printre care unul din strategii reţelei teroriste islamice el Quaeda, Ramzi Bin al Shib) aflaţi după gratii peste ocean. Or, dacă aşa stau lucrurile, se întreabă ziarul, "de ce oare judecătorii din Hamburg n-au dispus sistarea procesului?". Die Welt solicită în concluzie ca statele occidentale să găsească în fine o formulă de condamnare a teroriştilor care să respecte limitele statului de drept.

Pe lîngă impopularitatea crescîndă a social-democraţilor cancelarului Schroeder, achitarea lui Mzoudi constituie tema de căpătîi a editorialelor germane de astăzi. Neue Osnabruecker Zeitung pune degetul pe rană, scriind: "punerea în libertate din lipsă de dovezi a lui Mzoudi, trezeşte mari temeri privind contracararea judiciară a terorismului. Asemenea procese se lovesc de greutăţile similare ale celor intentate mafioţilor: absenţa urmelor şi probelor univoce. Baza sentinţelor va continua să se alcătuiască din dovezi circumstanţiale", cu atît mai mult cu cît în Germania s-a revocat sistemul martorului principal. Or, chiar dacă "administraţia Bush a păcătuit rău împotriva coaliţiei antiteroriste, nepermiţîndu-i lui Bin-al-Shib să depună mărturie se pune întrebarea ce valoare poate avea depoziţia unuia ca el, dacă acesta a fost într-adevăr planificatorul-şef al El-Quaidei.

Şi Leipziger Volkszeitung avertizează împotriva facilei trufii de a crede că "statul de drept german i-ar fi superior celui american" pentru că nu admite condamnări sau recluziuni îndoielnice, precum cele din Guantanamo. Ziarul scrie: "Oare cum s-ar fi articulat verdictul judecătorilor hamburghezi, dacă mii de oameni ar fi fost îngropaţi sub dărîmăturile unor zgîrie nori germani"(şi nu americani)?

In fine, şi mai curios e că, după cum relevă ziarele de azi, instanţele judiciare supreme ale Germaniei au confirmat justeţea menţinerii perpetue în închisoare, chiar după expirarea condamnărilor, a celor care constituie un risc pentru securitatea publică. Or majoritatea acestora sunt autorii unor delicte sexuale. Să fie oare teroriştii mai puţin periculoşi?

Atît deci despre "in dubio pro reo". Asupra vînzării secretelor nucleare pakistaneze unor state cu regimuri tiranice precum Iranul, Libia sau Corea de Nord nu există nici un fel de îndoială. Austriacul Die Presse , din Viena, se arată extrem de îngrijorat de proliferarea nucleară declanşată în Pakistan, criticînd nu numai guvernul de la Islamabad, "fără de care scurgerea de secrete atomice n-ar fi putut avea loc", ci şi pe cel american, care "n-ar fi interesat în aflarea adevărului, spre a nu potenţa riscul unei eventuale asasinări sau debarcări a liderului palistanez Musharaff". Or, scandalul nuclear pakistanez nu e decît "vîrful unui iceberg", după cum a subliniat şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, el Baradei.

Şi ziarul britanic de stînga, The Guardian profită fireşte de acest prilej spre a aminti cititorilor criticile proprii împotriva războiului irakian. Un război care, potrivit cotidianului din Londra, ar fi "obturat adevărta campanie împotriva terorismului, permiţînd unor state banditeşti, sub ochii lui Blair şi Bush, care ar fi întors capul, să-şi procure secretele nucleare pakistaneze".

Alte ziare de stînga, precum Le Monde de la Paris salută intenţia premierului Sharon de a evacua aşezările evreieşti din Gaza, considerînd însă că întărirea celor de pe malul apusean al Iordanului şi perpetuarea construcţiei zidului autodefensiv israelian n-ar aduce pacea scontată cu palestinienii.

Detalii mai interesante oferă ziarul berlinez Die Welt , care semnalează documentele aflate în posesia sa, potrivit cărora reprezentanul din Germania al palestinienilor, Abdulah Frangi s-a căpătuit, eturnînd fonduri europene destinate ajutorării palestinienilor săraci. Şi mai semnificativ e faptul că inspectorii UE raportează că "-a întărit considerabil suspiciunea potrivit căreia, din banii contribuabililor europeni, umplînd 8 la sută din visteria lui Yasser Arafat, autorităţile palestiniene au folosit fonduri spre a finanţa terorismul arab. Potrivit ziarului die Welt , a fost astfel susţinută activitatea teroristă a Brigăzilor al Aksa sau a organizaţiei fundamentalist-islamice Hamas, ai căror "membri au primit dispoziţii de plată din aceste fonduri, semnate chiar de preşedintele palestinian Arafat".
  • Data 06.02.2004
  • Autoare/Autor Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1AF
  • Data 06.02.2004
  • Autoare/Autor Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1AF