1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Imunitatea multilateral dezvoltată

Noul parlament şi-a votat marţi privilegiile de care trebuie să se bucure aleşii poporului în faţa Justiţiei, aducînd modificări substanţiale legii privind statutul deputaţilor şi senatorilor.

Potrivit modificărilor aduse legii statutului parlamentarilor, solicitarea de reţinere, arestare sau percheziţie a unui parlamentar "trebuie să conţină indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală şi motivele concrete şi temeinice, care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei." Textul e destul de vag formulat astfel încît el să permită comisiei juridice din camera respectivă să solicite procurorilor probe din dosarul de urmărire penală care să-i convingă pe parlamentari de "temeinicia" cererii de reţinere.

Aici se poate merge cu abuzul, altfel spus cu refuzul parlamentarilor de a da curs unei cereri de ridicare a imunităţii venite din partea ministrului justiţiei pînă-n pînzele albe.

Europarlamentarul Monica Macovei a afirmat, după votarea legii, că pentru o procedură eficientă de ridicare a imunităţii parlamentare nu ar fi fost nevoie decît ca cererea formulată în acest sens să fie votată în maxim 48 de ore, votul în comisia juridică şi în plen să fie deschis, pentru ca fiecare parlamentar să-şi asume răspunderea, iar parlamentarii să nu analizeze probe, ci doar să se asigure că cererea conţine indicii reale şi că acuzaţiile nu sînt inventate din motive politice.

"Politicienii nu sînt trimişi în Parlament să analizeze dosare şi probe, nu aceasta este menirea lor. Pentru asta există judecători," a mai spus Monica Macovei.

Parlamentarii USL văd în cererile de ridicare a imunităţii formulate de procurori o "prezumţie de vinovăţie" după care ar acţiona procurorii. Reprezentanţii Ministerului Public ar fi "oamenii răi" sau cei care ar acţiona la comandă politică. Numai că procurorii nu fac decît să propună arestarea preventivă sau percheziţia, judecătorii fiind aceia care decid, în baza probelor administrate.

Una din modificările cele mai periculoase ale legii statutului parlamentarilor este următoarea: decizia privind avizarea urmăririi penale pentru miniştri şi foşti miniştri, precum şi cea privind reţinerea, arestarea sau percheziţia unui parlamentar nu se mai ia de plenul camerei decît în cazul în care comisia juridică formulează un aviz afirmativ la cererea adresată de ministrul Justiţiei. În cazul în care comisia dă un aviz negativ, altfel spus nu este de acord cu ridicarea imunităţii unui parlamentar, cererea ministrului Justiţiei nu mai ajunge să fie dezbătură şi votată de plenul camerei respective. Concret, imunitatea unui parlamentar care are probleme cu Justiţia va sta sub umbrela membrilor comisiilor juridice ale Senatului şi Camerei Deputaţilor – unul dintre membrii comisiei din Cameră este proprietarul clubului Steaua, George Becali.

Tot aici, ar mai fi un lucru de precizat: modificarea legii statutului parlamentarilor nu prevede nici un termen în care comisia juridică să ia în discuţie o cerere a ministrului Justiţiei privind reţinerea, arestarea sau percheziţia unui parlamentar. Un caz concret este cel al deputatului Ion Stan, care a obţinut un nou mandat, deşi se ceruse aprobarea arestării lui, cerere respinsă de plenul Camerei Deputaţilor la finalul anului trecut. Dacă parlamentul va primi o nouă cerere de ridicare a imunităţii lui Ion Stan, aceasta va ajunge la comisia juridică. Iar dacă majoritatea din comisie va da un aviz negativ, ceea ce este previzibil, cazul Stan va fi îngropat definitiv.