1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Imprevizibilul în politica românească şi papucii zburători în politica internaţională

Rodica Binder15 decembrie 2008

Presa scrisă nu a mai putut prinde din zbor aruncarea luni a prosopului de către Theodor Stolojan dar a înregistrat cel puţin secvenţa aruncării pantofilor de către un ziarist irakian spre preşedintele Bush.

https://p.dw.com/p/GGVf
Momentul lansării de către un ziarist irakian, la conferinţa de presă din 14 decembrie 2008 la Bagdad,a propriilor săi pantofi asupra preşedintelui Bush. Alături, premierul irakian Nouri al MalikiImagine: AP

Succesivele schimbări la faţă ale lui Theodor Stolojan, trecute în revistă de cotidianul austriac DER STANDARD duminică, l-ar fi îndemnat doar pe un versat prooroc politic să prevadă aruncarea prosopului luni, de către premierul desemnat al marii coaliţii de la Bucureşti.

Totuşi, lectura atentă a articolului ar lăsa să se întrevadă deja neaşteptata cotitură ea făcînd parte din logica internă a multiplelor adaptări la mediu ale lui Theodor Stolojan. Apoi, la mijloc se mai află şi caracterul incredibil al situaţiei, resimiţit nu doar de opoziţie: la 20 de ani de la revoluţie, în funcţia de premier este desemnat acelaşi bărbat pe care şi Ion Iliescu la vremea lui îl destinase tot…aceluiaşi mandat!

Stolojan, care trece drept un virtuos al alianţelor - scrie autorul articolului – avertizase anterior asupra dificultăţilor cu care va fi confruntat noul guvern: „eternului Stolo”, se poate citi în text, „maestrului supravieţuirii politice” îi stăteau în faţă nu doar criza financiară ci şi transformarea partenerilor de coaliţie, în realitate adversari –într-o formulă aptă de a susţine guvernarea.

Calităţile sale de „tehnocrat” l-ar fi recomandat pe Stolojan să guverneze România în vremuri de criză potrivit unui articol publicat în chiar această dimineaţă în ediţia on-line a cotidianului DIE WELT.

Dar nu anul ci ziua nu mai aduce ce poate aduce ..ceasul! Aşa că doar cîteva ore mai tîrziu agenţiile internaţionale de presă difuzau ştirea că Theodor Stolojan …a aruncat prosopul.

Recunoştinţa se manifestă altfel decît prin aruncarea pantofilor spre binefăcător – observă săptămînalul DER SPIEGEL relatînd incredibila şi scandaloasa scenă petrecută la Bagdad în timpul unei conferinţe de presă a preşedintelui Bush şi a premierului irakian al Maliki. Un jurnalist irakian TV l-a agresat nu numai verbal ci şi cu propriile încălţări pe Şeful Casei Albe în ultimele zile ale funcţiei pe care o mai deţine .Bush a scăpat nevătămat în timp ce forţele de ordine l-au îndepărtat din sală pe reporterul ieşit in minţi.

Incidentul - care prin ricoşeu ne trimite cu gîndul la o scenă istorică petrecută la ONU cînd, cu mulţi ani în urmă, furibund, preşedintele fostei URSS Nikita Hruşciov s-a descălţat şi a bătut cu pantoful în tribuna de unde se adresa auditoriului -este înregistrat şi de LA REPUBBLICA. Ziarul italian nu insistă însă atît asupra factorului anecdotic al scenei petrecute la Bagdad duminică cît asupra „moştenirii otrăvite” pe care Bush o lasă urmaşului său democrat la Casa Albă, Barack Obama.

Oricum DIE WELT consideră pe drept cuvînt că azi Irakul se află într-o situaţie mai bună decît Afganistanul ceea ce legitimează şi decizia lui Barack Obama notează de astă dată LE FIGARO, de a conferi prioritate războiului din Afganistan retrăgînd trupele din Irak.

Otrăvita ideologie neo-nazistă ia forme din ce în ce mai radicale – deduc observatorii, după atentatul comis la Passau de un presupus extremist de dreapta împotriva şefului de poliţie Alois Mannichl. OLDENBURGISCHER VOLKSZEITUNG îl consideră pe vajnicul poliţist,apărător al valorilor democraţiei,drept un exponent al cetăţenilor pe care se bazează democraţia în Germania.

Cazul bravului Alois Mannichl din Passau, aflat la un pas de moarte în urma loviturilor de cuţit, a alertat clasa politică dar - scrie OSTSEE ZEITUNG - pe lîngă legitima consternare manifestată şi măsurile severe care vor trebui adoptate, se cer studiate şi cauzele recrudescenţei ideologiei brune în toate formele ei: violente, salonarde şi latente.