Impresii de la târgul de mobilă din Köln

E mereu o plăcere să străbat halele expoziționale din Köln – un târg extrem de important pentru designerii și producătorii de mobilă de pretutindeni. Mai întâi pentru că este primul semnificativ din an, desfășurându-se la mijlocul lunii ianuarie, apoi datorită mărimii și faptului că germanii sunt campioni europeni în ceea ce privește achiziționarea de mobilier. Germania este pentru multe țări exportatoare de mobilă o însemnată dacă nu chiar, cum este cazul României, principala piață de desfacere din afară. Dar despre producătorii de mobilă din România ceva mai târziu. Interesant este că și germanii exportă foarte multă mobilă. Anul 2017 a fost chiar un an record pentru exporturile germane în sectorul mobilei, constituind cam o treime din întreaga cifră de afaceri de 18 miliarde de euro. Vânzările de mobilier german pe piața chineză, de pildă, au crescut cu 21,4 procente.

Spuneam că e o plăcere să vizitez halele târgului kölnez. Chiar dacă, așa cum se întâmplă deja de câțiva ani, nu am constatat nici de data asta schimbări semnificative în ce privește designul sau materialele folosite. În continuare observăm influențe puternice ale designului danez, respectiv scandinav, recurgerea la materiale naturale (lemn masiv, țesături din fibre de bumbac, lână, mătase, tapițerii din piele, catifelate), forme rotunjite, finisaje mătăsoase, prelucrări cu substanțe ecologice. E de fiecare dată o bucurie să revezi produsele inconfundabile ale marilor designeri italieni, cum ar fi Porada, care anul acesta aniversează șapte decenii de la fondare, Minotti, Poliform, B&B, Tonon, Vittoria Frigero, Gallotti & Radice, Maronese sau, nu în cele din urmă, Riva 1920, care impresionează nu doar prin design, ci și prin unele materiale folosite, de exemplu briccole (piloni vechi din lagunele venețiene), un „lemn în a treia sa viață„ sau Kauri, lemn conservat în ținuturile mlăștinoase din Noua Zeelandă, cu o vechime de 48.000 de ani.

Frumusețe, eleganță, funcționalitate, sustenabilitate

Dar și alte firme producătoare de mobilă folosesc lemn recuperat. Designerul olandez Piet Hein Eek, de exemplu, produce de peste două decenii mobilă din materialele pe care alții le aruncă - waste furniture: din deșeuri industriale, uși vechi, țevi din fabrici dezafectate, cadre de bicicletă ruginite etc. Fiecare piesă este desigur un unicat.

Putem vorbi de un stil clar? De unul nou poate? Da și nu. Mai degrabă am putea spune că în general se constată un amestec de stiluri, pe care experții îl numesc, între altele, boho-chic – boem, nonconformist, individual. Un stil care îți lasă foarte multă libertate în amenajarea locuinței, care îți dă posibilitatea să combini piese de mobilier și decorațiuni interioare după gust și bunul plac. Poți de pildă combina un mobilier care are un design vizibil nordic cu piese clasice sau de influență hippie în culori diferite. Nu rareori vedem că scaunele unei mese sunt de două sau mai multe culori, atât în ce privește lemnul cât și tapițeria. Nuanțele sunt adesea puternic contrastante, cum ar fi negrul alături de altele vii și luminoase. Culori îndrăznețe și strălucitoare întâlnim și la manufactura germană Bretz, cu o tradiție de 120 de ani, care folosește multă catifea și pluș combinând nuanțe metalice cu auriu.

Deși culoarea anului 2018 este, potrivit Institutului Pantone, ultravioletul, n-am prea regăsit-o în halele cu exponatele designerilor internaționali reuniți la Köln. În schimb, multe nuanțe de verde, culori pastel, roșu și galben aprins, albastru sau auriu și argintiu.

Dacă ar fi să rezumăm, am putea spune că se continuă trendul din ultimii ani, cuvintele cheie în materie de mobilă și decorațiuni interioare fiind: frumusețe, eleganță, funcționalitate, sustenabilitate.

România la imm cologne 2018

Standul României este găzduit în Hala 5.1, întins pe o suprafață de 1011 mp cu finanțare de la bugetul de stat și încă 205 mp achiziționați de șase din firmele expozante. 23 de companii românești, cu 10 mai multe decât anul trecut, își prezintă produsele la imm cologne.

De la Anca Marina Ritan, consilier - inginer APMR (Asociația producătorilor de mobilă din România), am aflat că Germania rămâne în continuare principala piață de desfacere pentru mobila made in Romania, urmată de Franța și Italia. Și că din ceea ce produc firmele românești în Germania se caută înainte de toate mobilier din lemn masiv - stejar, cer (lemn înrudit cu stejarul) și rășinoase - cu linii mai degrabă moderne, dar, într-o oarecare măsură, și rustic. Apreciate sunt finisajele realizate cu substanțe ecologice și tapițeria din materiale naturale. Un exemplu este tapițeria de piele vopsită manual pe care o întâlnim la produsele firmei Freymob Design, o companie tânără, aflată pentru prima dată la târgul din Köln.

Și compania Romina Furniture, brand existent din 2006, expune pentru prima dată în metropola renană. Firma exportă mobilier pentru copii și adulți în proporție de 80 la sută în SUA și ar dori să-și extindă cu acest prilej prezența pe piața germană. Mobilierul este confecționat din lemn masiv de fag și prelucrat cu materiale ecologice.

Reprezentanții firmei Larix mobila, înființată în 1992 la Reghin și aflată de asemenea pentru prima dată la imm cologne, au subliniat importanța potențialului pieței germane, având ca atare mari așteptări de la prezența la un asemenea târg: "Ne dorim să găsim cât mai mulți parteneri nu doar în Germania, ci și în țările învecinate și să stabilim relații pe termen lung". Larix mobila exportă cei-i drept în proporție de 70%, dar în principal în țările Benelux.  

"Târgul kölnez te învață să te ridici, să fii mai bun și să mergi mai departe, e ca o competiție sportivă: dacă nu ai fost medaliat, te face să crezi că la anul vei fi mai bun", mi-a mărturisit cu înflăcărare Elena Grumaz, general manager al companiei Carel Woodworks, fondată în 2001.

Ne-ar trebui mult spațiu pentru a descrie specificul fiecărei companii românești în parte (multe dintre acestea le-am prezentat cu prilejul edițiilor precedente ale târgului din Köln), dar dacă am căuta un numitor comun, cred că ar fi dorința de promovare a unor produse solide, trainice, adaptate cerințelor actuale atât în ce privește stilul, cât și materialele folosite. Și, un lucru bun, așa cum îmi spunea și Victoria Cadar de la firma Larix, mi se pare faptul că producătorii și designerii de mobilă din România își doresc stabilirea de contacte și relații solide, pe termen lung și nu doar comenzi singulare. Așa cum e și firesc.

Autoare: Medana Weident