1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Impresie în roz de la locale

Vlad Mixich2 iunie 2008

Rezultatele parţiale ale alegerilor locale din România anului 2008, văzute prin ochii unui străin complet necunoscător, par a spune povestea frumoasă a unei administraţii locale de succes.

https://p.dw.com/p/EB7s
Imagine: dpa

UN POPOR „MULŢUMIT”

Locuitorii oraşelor mari sunt fericiţi şi mulţumiţi de rezultatele activităţii primarilor. În capitala acestei ţări liniştite şi satisfăcute, doar 31% dintre cetăţeni au găsit de cuviinţă să voteze. Lucrurile merg atât de bine pentru ceilalţi, încât nu au reuşit să găsească o motivaţie suficient de solidă pentru a lua drumul cabinelor de vot.

PAMFLET ROZ

Pentru celelalte oraşe reşedinţă de judeţ, situaţia pare a fi şi mai roză în ochii străinului necunoscător al realităţii dintre Carpaţi. Este uimitor cât de mulţumiţi sunt cetăţenii acestei ţări proaspăt intrată în UE. În cele mai importante oraşe românii au adresat un puternic „Bravo!” primarilor, alegând încă din primul tur aceleaşi persoane care au condus urbea şi în cei patru ani anteriori. La Cluj, Timişoara, Craiova, Braşov, Constanţa şi Sibiu, fotoliul primarului nu-şi va schimba stăpânul, căci aceste mari cetăţi româneşti sunt atât de bine gospodărite încât opţiunea fermă a poporului aduce nu doar un nou mandat dar şi un vajnic şi solid „mulţumesc”. Primarii din Arad, Baia-Mare, Buzău, Suceava, Târgu-Mureş, Alba-Iulia, Zalău, Botoşani, Târgu-Jiu şi Piteşti beneficiază şi ei de acelaşi dar nepreţuit din partea alegătorilor. Căci ce poate fi mai mulţumitor pentru un primar, decât ca la sfârşitul mandatului său să fie reales încă din primul tur.

CU NARCIS LA PRIMĂRIE

În fapt, impresia în roz românesc a străinului picat din lună, poate fi ştearsă în câteva cuvinte. Participarea la vot în mediul urban a fost în jur de 40%, astfel că mai puţin de unul din doi orăşeni a votat. Absenteismul urban este interpretat ca un vot de blam la adresa întregii clase politice, dar acest gest de masă nu a făcut altceva decât să mărească puterea de decizie a nucleelor dure de partid. Ceea ce trebuia să fie o luptă acerbă pe programe şi proiecte, s-a transformat astfel într-o hegemonie a votanţilor teleghidaţi cu carnet de partid, pentru care nu aptitudinile administrative contează, ci culoarea politică.

Impactul psihologic asupra primarilor realeşi încă din primul tur, va fi important, şi este de înţeles. Aceştia vor deveni mai siguri pe ei şi mai convinşi de excepţionalitatea calităţilor lor, deşi susţinerea lor reală se învârte probabil în jurul a 30% din populaţie. Un astfel de efect narcisiac poate fi însă devastator pentru transparenţa şi eficienţa unei administraţii locale.