Implicaţi-vă!

Angajamentul în numele unor valori se face înainte de toate pentru a le apăra şi consolida - cînd ele sunt ameninţate sau cînd absenţa ori dispariţia lor iscă indignare şi revoltă.

Dacă la Dresda cancelarul Angela Merkel a afirmat, între altele, la o dezbatere cu public, că suntem răspunzători pentru salvgardarea Creaţiei, se poate deduce că integritatea ei este primejduită. Dacă lidera de la Berlin, fiică de pastor evanghelic, revendică dreptate pentru fiecare din cei şapte miliarde de locuitori ai globului, carenţa acestui suprem principiu este mai mult decît flagrantă.

Nu din amvon ci de pe podium a trecut Merkel în revistă în faţa publicului, foloasele şi ponoasele politicii internaţionale. Ultimul G-20 ar fi demonstrat că este posibilă o reacţie unită şi comună la provocările prezentului. Numai că de îndată ce crizele încetează, coeziunea se destramă.

Un motiv suplimentar de a insista asupra vitalei funcţii a unităţii europene, a necesităţii unei reprezentări efective şi eficiente în lume a valorilor continentului, între care, prioritară şi în spusele cancelarei, este şi rămîne respectarea caracterului inviolabil, sacrosanct, al demnităţii umane, conform şi articolului 1 din textul Constituţiei Germane.

Dacă Stanislaw Tillich, premierul landului Saxonia, a pledat tot la Dresda, în dialogul avut cu fosta preşedintă a Letoniei, Vaira Vike Freiberga , pentru o Europă a valorilor în locul uneia a prejudecăţilor, înseamnă că aceasta de-a doua a luat dimensiuni îngrijorătoare, în vreme ce prima riscă să pălească.

Exemplele evocate au fost hiperactuale. Astfel, într-un prim moment după izbucnirea epidemiei EHEC, vina a fost aruncată în cîrca agricultorilor spanioli. Grecii înşişi, care ar trăi în condiţii „paradisiace”, ar fi răspunzători pentru falimentul ţării lor, în timp ce est-europenii ar fi devenit o serioasă ameninţare pentru piaţa muncii.

Prin concretizările făcute Tillich, care înainte de a fi devenit premierul landului Saxonia a fost europarlamentar la Bruxelles, a pus degetul pe rană, insistînd şi asupra efectului vindecător al valorilor morale.

Alături, sub cupola splendidei Frauenkirche, reînviată din cenuşă printr-un comun efort european după aproape completa ei distrugere în timpul bombardării Dresdei spre finele celui de-al doilea război mondial, i-a stat elocventului premier saxon, nu mai puţin curajoasa Vaira Vike-Freiberga, fost şef de stat al Letoniei.

Ea s-a răfuit verbal cu nedreptăţile trecutului şi cu cele ale prezentului, a afirmat că nazismul şi comunismul au fost la fel de inumane, că asupririle şi cuceririle nu sunt singura modalitate de a supravieţui în lumea de azi.

Controversele nu au lipsit nici sub cupolele bisericilor din Dresda, nici sub pînza corturilor, nici în amfiteatre. Una dintre ele a fost generată de conceptul de război just, cealaltă de pace nedreaptă.

Poate şi dată fiind starea lumii, ediţia a 33-a a Zilelor Bisericii Evanghelice a fost dominată de teme politice, dar a retrezit, complementar, pofta pentru deliciile disputelor teologice şi etice, vădind, potrivit opiniei organizatorilor, ivirea unei noi culturi a angajamentului, a implicării.

De altfel, implicaţi-vă pare a fi fost şi imperativul blînd al ediţiei din acest an a Zilelor Bisericii Evanghelice, în deplină consonanţă empatică cu mesajul explicit pe care nonagenarul filozof Stephane Hessel îl emite în chiar titlul cărţii sale în curs de apariţie, după răsunătorul manifest intitulat „Indignaţi-vă”.

Indignarea, consternarea fiind,din perspectiva unei dialectici reale, stadiul emoţional, premergător, al iminentului amestec în treburile cetăţii şi ale lumii.

Autor: Rodica Binder /epd; kna; bep; dpa
Redactor: Ovidiu Suciu