1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Imperativul responsabilizării electoratului

Un minim echilibru în viitorul parlament între putere şi opoziţie, între USL şi ARD, ar putea să reducă multe din riscurile de care se pare că nu sîntem conştienţi.

Conform ultimelor sondaje de opinie, alegerile parlamentare de duminică aduc în faţa electoratului candidaţi pe care mai mult de jumătate dintre românii cu drept de vot nu îi cunosc, în colegiile de care aparţin. Nu au auzit de ei, nu ştiu cu ce se ocupă, nu ştiu din partea cărei formaţiuni politice candidează.

Acest rezultat se datorează în bună parte campaniei electorale anemice la care s-au pretat majoritatea candidaţilor din toate formaţiunile politice, dar nu numai. La aceasta se adaugă schimbarea colegiilor de către unii parlamentari actuali în urma unor înţelegeri transpartinice, pe care presa le-a numit, cu un termen din fotbal, "blaturi". Sînt apoi o serie de iluştri necunoscuţi, foşti consilieri parlamentari, în realitate oameni de casă ai acestora mai ales în administrarea afacerilor lor necurate, care au fost răsplătiţi cu candidaturi eligibile. Nu în ultimul rînd, foarte mulţi alegători, mai ales din mediul rural, au rămas cu obişnuinţa de a vota liste de partid, iar nu candidaţi în sistem uninominal.

Dezinteresul politicienilor în a susţine o campanie electorală bazată pe programe şi proiecte convingătoare este cu atît mai greu de înţeles cu cît viitorul parlament va avea cu vreo cincizeci de mandate în plus faţă de cel actual. De la 300 de parlamentari, cum s-a votat la referendum, vom ajunge la 500. Se dovedeşte încă o dată că meseria de parlamentar în România este una foarte rîvnită, nu pentru binele public, ci pentru bunăstarea personală.

Alianţa pentru o Românie Curată a publicat mai multe articole de informare a electoratului privitor la candidaţii care aspiră la un mandat de parlamentar. Aflăm, între altele, că zece candidaţi care cer votul românilor sînt condamnaţi, reţinuţi sau arestaţi preventiv. Alţi douăzeci şi doi de candidaţi au fost depistaţi de Agenţia Naţională de Integritate ca incompatibili sau în conflict de interese cu demnitatea de deputat sau senator. Un alt aspect interesant este cel legat de averea candidaţilor: unii dintre aceştia au între 6 şi 15 imobile, între care apartamente, case de locuit şi case de vacanţă în diferite zone ale ţării.

Sigur că bogăţia în sine nu este de criticat, dar întrebarea firească e de ce să fii posesorul a 15 imobile, cînd cu banii investiţi ai fi putut deschide o afacere care să asigure locuri de muncă şi să contribuie, cît de puţin, la bunăstarea societăţii, pe care se cheamă că vrei să o slujeşti din poziţia de "ales al poporului"?

A fi bogat nu e un delict, dar neam-prostia e boală românească de care e atins şi politicianul român.

Parlamentul este instituţia în care românii au cea mai puţină încredere, cu mult sub cincizeci la sută. La alegerile parlamentare de duminică electoratul ar trebui să fie mai nehotărît ca oricînd, dacă ţinem seama de ceea ce i se oferă. Cu toate acestea, lucrurile nu stau aşa. O mare parte din cei care au votat la referendum demiterea lui Traian Băsescu vor vota candidaţii USL, o altă parte pe cei ai PP-DD. Altfel spus, vor vota din nou demiterea lui Traian Băsescu, şi mai puţin promisiunile demagogice ale candidaţilor USL sau pe acelea fantasmagorice ale candidaţilor PP-DD.

Nucleul dur al electoratului PDL nu va oferi desigur nici o surpriză şi va vota ARD. Rămîne însă o mare parte din electoratul de dreapta, dezamăgit de sita cu ochiuri mult prea largi prin care s-au strecurat candidaţii în faţa comisiei de etică prezidată de Monica Macovei, descumpănit de trocul dintre partide la distribuirea candidaţilor pe colegii, neîncrezător în însăşi construcţia ARD.

Ceea ce ne-a oferit guvernarea Ponta în ultima jumătate de an şi ceea ce pregăteşte USL încă de pe acum pentru subordonarea Justiţiei şi îngrădirea prerogativelor unor instituţii fundamentale ar trebui să mobilizeze şi acea parte a electoratului de dreapta dezamăgit. Un minim echilibru în viitorul parlament între putere şi opoziţie, între USL şi ARD, ar putea să reducă multe din riscurile de care se pare că nu sîntem conştienţi.