1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Imigrarea: şanse vs. riscuri

Pe această temă, Frankfurter Allgemeine Zeitung publică un interviu cu şeful Agenţiei federale pentru Muncă din landul Hessa.

Expertul german apreciază că actuala dezbatere aprinsă iscată pe tema liberei circulaţii a forţei de muncă pe teritoriul UE, drept de care beneficiază, fără restricţii, de la 1 ianuarie românii şi bulgarii, e inutilă şi dă drept exemplu experienţa acumulată de la deschiderea pieţei germane a muncii pentru polonezi.

Frank Martin aminteşte că aceste discuţii se poartă în acelaşi timp în care, tot în Germania, se caută cu înfrigurare căi de atragere a forţei de lucru calificate. De aceea, opinează Martin, dezbaterea e contraproductivă. De pe urma românilor şi bulgarilor cu bună pregătire, Germania n-ar avea decât de profitat.

Expertul pentru piaţa muncii nu crede că Germania se va confrunta cu un val de persoane care vor să "imigreze în sistemele sociale germane", dar admite, în acelaşi timp, că se aşteaptă ca solicitanţii de ajutor social din aceste două ţări est-europene să crească. "Una fără alta nu merge".

Că unele oraşe germane întâmpină realmente probleme, din cauza unui număr considerabil de migranţi români şi bulgari, e o realitate. Radioduisburg.de (Duisburg fiind unul dintre aceste oraşe) atrage atenţia că lună de lună sosesc aici aproximativ 300 de români şi bulgari. Potrivit Agenţiei federale pentru Muncă, 90 la sută dintre aceştia nu au nicio calificare profesională, nu au cunoştinţe de limbă şi nici de utilizarea computerului. De aceea nici nu-şi pot găsi de lucru şi sunt, pentru oraş, o povară. Iar migranţii calificaţi nu îşi aleg drept destinaţie oraşe precum Duisburg.

În ediţia sa electronică, revista Focus publică un reportaj realizat tocmai în localitatea amintită din Bazinul Ruhr şi aşa-numitul "bloc problemă", în care trăiesc sute de romi din România.

Într-un alt articol, Focus vorbeşte de speranţa oraşelor şi comunelor germane, confruntate cu astfel de probleme, de a primi sprijin din partea comisiei speciale, pe care guvernul federal o constituie la nivel de secretari de stat. Sprijin financiar, dar şi măsuri de combatere a abuzului de ajutoarele sociale.

Die Zeit online aminteşte, în context, de o declaraţie făcută de noul ministru al muncii, social-democrata Andrea Nahles, care atrage atenţia că aceste probleme de care se lovesc unele oraşe germane "nu sunt deloc noi şi nu au de-a face cu dreptul la libera circulaţei a forţei de muncă", de care beneficiază de la începutul anului românii şi bulgarii. Săptămânalul german îl citează şi pe comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, Laszlo Andor, care avertizează că teama faţă de aşa-numita migraţie a sărăciei este "neîndreptăţită".

Acelaşi Die Zeit publică şi un comentariu pe această temă cu titlul "să le oferim de lucru celor săraci şi să-i şi plătim cum se cuvine". Autorul, Matthias Naß, avertizează că actuala dezbatere distrage atenţia de la problemele reale, probleme care "au de ce să ne producă teamă", dar nu de "pierderea bunăstării", ci în legătură cu repartizarea "dreptăţii pe planeta noastră".

"Iniţiativele private nu sunt menite să combată nedreptatea, oricât de generoase ar fi ele", citim în Die Zeit, eficientă ar fi doar o nouă "ordine economică mondială, care să garanteze salarii echitabile pentru oamenii care în ţările lor de origine lucrează din greu pentru noi". Ceva poate, totuşi, să facă şi fiecare în parte, consumatorul, anume să evite să cumpere lucruri extem de ieftine, care nu pot fi produse atât de ieftin decât prin exploatarea celor săraci. "Şi ne mai putem lipsi de ceva: de campanii prin care se provoacă teamă, de un populism abject, de genul "Cine înşală, zboară" (sloganul CSU), ca şi de propunerea ca în loc de bun venit cetăţenilor UE, sosiţi în Germania, să li se ia amprentele".

Publicaţia regională din Ravensburg, Schwäbische Zeitung, prezintă în ediţia sa online un interviu cu noul ministru al dezvoltării, Gerd Müller (CSU), care apelează la guvernele ţărilor de originie ale migranţilor, România şi Bulgaria, de a ameliora condiţiile de trai ale oamenilor, în speţă de a folosi în acest scop fondurile pe care UE le pune la dispoziţie. Nici Sofia şi nici Bucureştiul nu au folosit decât într-o prea mică măsură aceste fonduri europene. Motivele migraţiei sărăciei, spune Müller, sunt de natură "economică, la care contribuie lipsa de educaţie şi calificare profesională".