1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Imigranţilor fără serviciu le poate fi refuzat ajutorul social în Germania

Germania poate în viitor să refuze acordarea ajutoarelor sociale pentru anumite categorii de imigranţi şomeri, a decis Curtea Europeană de Justiţie.

default

Rareori a mai stârnit o sentinţă a Curţii Europene de Justiţie atâta vâlvă. Cazul româncei Elisabeta Dano devine, în lumina deciziei judecătorilor, un simbol al dezbaterilor privind aşa-numitul fenomen al turismului social. Tânăra româncă, şomeră, a mers în justiţie pentru a obţine ajutor social din partea statului german.

Cazul femeii şi al fiului acesteia, Florin, este deosebit de relevant. Elisabeta locuieşte din 2010 în Leipzig, la sora ei, dar nu a lucrat niciodată, nici în România, nici în Germania. Autorităţile germane i-au plătit alocaţia pentru creşterea copilului şi, temporar, ajutorul pentru plata chiriei.

După aceea, femeia a solicitat ajutor social, însă cererea i-a fost respinsă. Elisabeta a ales să dea în judecată autorităţile, iar tribunalul din Leipzig, care a considerat că acest caz este deosebit de important pentru întreaga UE, l-a redirecţionat către Curtea Europeană pentru Justiţie din Luxemburg.

Sentinţă clară

Decizia judecătorilor este limpede: în anumite situaţii, regulamentele europene oferă ţărilor "gazdă" dreptul de a refuza acordarea ajutoarelor sociale imigranţilor şomeri. În situaţia unei şederi între 3 luni şi 5 ani, cum este cazul româncei, persoanele care nu au un loc de muncă trebuie să dispună de mijloace necesare traiului zilnic. În caz contrar, unele state europene pot refuza să le acestora ajutorul social.

Judecătorii au precizat însă că este nevoie de judecarea fiecărui caz în parte, nefiind permisă utilizarea sentinţei ca paravan pentru respingerea în masă a cererilor de ajutor social din partea imigranţilor fără loc de muncă.

Decizia Curţii survine în contextul unor dezbateri juridice foarte încâlcite, între Comisia Europeană şi statele din UE, recte Germania. Litigiile s-au amplificat cu precădere după 1 ianuarie 2014, când au expirat restricţiile pe piaţa muncii din UE pentru români şi bulgari. De altfel, în cazul Elisabetei, Comisia Europeană a sugerat Germaniei să înlesnească accesul la ajutoarele sociale de tip Hartz IV, fapt care a generat un val de proteste din partea CSU. Ajutoarele sociale pentru imigranţi au fost, de altfel, subiectul principal al campaniilor electorale ale Uniunii Creştin-Sociale din Germania.

În februarie, guvernul german a înfiinţat un grup de lucru căruia i s-a cerut să vină cu iniţiative legislative menite să împiedice abuzarea sistemelor sociale din Germania. În context, stimulată de presiunile venite dinspre CSU, comisia este chemată să găsească soluţii şi pentru a împiedica unii imigranţi să acceseze alocaţia pentru creşterea copiilor. În urma sentinţei pe care a pronunţat-o Curtea, clasa politică germană are la dispoziţie un regulament cât de cât clar, pe baza căruia poate să continue discuţiile despre acest subiect.

Până acum, tribunalele germane s-au pronunţat diferit în cazuri similare, ceea ce a amplificat incertitudinile legislative. În Renania de Nord-Westfalia de pildă, mulţi dintre reclamanţi au primit sentinţe favorabile, care au obligat autorităţile locale să le plătească acestora ajutoarele sociale.

Parlamentarul creştin-democrat Thomas Mann a declarat că decizia este una bună, subliniind însă că, deşi turismul social trebuie stopat, imigraţia este, în general, un câştig pentru Republica Federală.

Românii, "bine intregraţi, în pofida prejudecăţilor"

Profesorul Herbert Brücker atrage la rândul său atenţia că retorica înflăcărată a unor politicieni nu ţine seama de realitatea "din teren". Astfel, în opinia specialistului, "Germania nu este un centru al leneşilor care vor să profite de ajutoare sociale". De fapt, spune Brücker, au fost descoperite doar 195 de cazuri în care există suspiciuni de fraudă.

Sentinţa Curţii Europene de Justiţie nu va schimba nimic esenţial în Germania. Chiar dacă anul acesta numărul asistaţilor social proveniţi din România şi Bulgaria va creşte cu aproximativ 66 la sută, el nu este mai ridicat decât al germanilor sau al altor străini care primesc susţinere financiară din partea statului, mai spune profesorul Brücker.

În plus, specialistul atrage atenţia că sistemul de pensii şi cel al asigurărilor medicale profită datorită muncitorilor români şi bulgari, ale căror contribuţii la buget sunt mai mari decât sumele pe care aceştia le primesc de la instituţiile sociale germane. De asemenea, spune profesorul Brücker, cu precădere românii sunt foarte bine integraţi pe piaţa muncii din Germania, în pofida prejudecăţilor care există în legătură cu ei.