1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Imigranţii ca sperietori

Presa de limbă germană dedică spaţii largi subiectului social principal în acest moment, respectiv imigraţia dinspre estul continentului european către statele mai bogate, din vestul şi nordul Europei.

Presa de limbă germană dedică spaţii largi subiectului social principal în acest moment, respectiv imigraţia dinspre estul continentului european către statele mai bogate, din vestul şi nordul Europei.

Frankfurter Rundschau subliniază cu fermitate:

"Nici pe viitor, nimeni nu va putea pur şi simplu să vină în Germania, să rămână aici şi să încaseze ajutoare sociale. Cine susţine contrariul, doar pentru a îşi face campanie electorală, bazându-se pe spaimele oamenilor şi prin stârnirea resentimentelor faţă de stăini, nu este decât un iresponsabil".

La rândul său, Tagesspiegel, remarcă accentele populiste care învăluie retorica CSU referitoare la imigranţi:

"Creştin-socialii îşi bazează afirmaţiile pe acordul de coaliţie, conform căruia ar trebui evitată situaţia în care străinii 'migrează' către sisteme sociale germane. Numai că CSU conferă dezbaterii o tentă populistă".

Acelaşi cotidian berlinez remarcă mai degrabă reacţia relaxată a germanilor de rând în faţa încercării CSU de a puncta electoral în tabăra cetăţenilor eurosceptici. "Nu există nici un val de ură împotriva străinilor, ci, în mare parte, o discuţie obiectivă, care arată limpede că imigraţia îi foloseşte Germaniei. Numai 0,6 la sută dintre cetăţenii români şi bulgari din Germania primesc ajutor social. În plus, înşişi politicienii germani subliniază că există numeroase mijloace de prevenire a turismului social", mai scrie Tagesspiegel.

Ediţia tipărită a ziarului elveţian Neue Zürcher Zeitung alocă, de asemenea, un spaţiu amplu imigraţiei la nivelul UE şi analizează, generos, fenomene nou-apărute în contextul crizei economice.

"Faptul că dezbaterii despre libera circulaţie îi lipseşte seriozitatea, nu are legătură exclusiv cu campaniile electorale în care este folosit subiectul, ci şi cu faptul că migraţia cetăţenilor UE poate fi doar parţial măsurată din punct de vedere statistic".

NZZ continuă: "Imigraţia sărăciei nu este un fenomen de masă. Numărul migranţior din UE, care primesc ajutoare sociale, este cu mult sub 10 la sută, arată studii europene efectuate în statele membre. Peste două treimi din migranţi merg să muncească în ţările de destinaţie, iar un număr mare al celor care nu lucrează sunt pensionari. În general, imigranţii din UE sunt tineri, cu o pregătire peste medie, mai capabili să facă faţă pieţei muncii, decât imigranţii din state terţe".

Tagesspiegel prezintă în ediţia online şi episodul cumpărării, de către Germania, a 250.000 de saşi şi şvabi, în urma unei înţelegeri între cancelaria de la Bonn, condusă în 1978 de Helmut Schmidt şi Nicolae Ceauşescu.

"Ceauşescu a decis că cei 250.000 de etnici germani - saşii din Transilvania şi şvabii bănăţeni - nu pot pleca de bună voie din România, astfel că au fost vânduţi Bonn-ului între 1968 şi 1989".

Conform Tagesspiegel, "Germania ar fi plătit o sumă imensă de bani, între 1-3 miliarde de mărci germane. Astfel, regimul Ceauşescu şi-a plătit datoriile externe. Probabil că liderul comunist român, care iniţial fusese văzut cu ochi buni de către Vest, s-a îmbogăţit la rândul său de pe urma acestor bani. O bună parte din sumă a fost însă folosită pentru dotarea Securităţii cu tehnică de interceptare. Restul e ştiut. Ceauşescu a fost condamnat la moarte şi executat în aceaşi zi, pe 25 decembrie 1989", scrie ziarul german.

Articolul din Tagesspiegel apare în contextul documentarului realizat de regizorul român Răzvan Georgescu, intitulat "O afacere în Războiul Rece", care, după prezentarea publică, este difuzat şi de către postul public de televiziune din Germania, ARD. Materialul prezintă pe larg afacerea realizată la acea vreme între Germania condusă de cancelarul Helmult Schmidt şi România socialistă condusă Nicolae Ceauşescu.